Viorica Dăncilă (PSD)
„După câte înțeleg, ministrul Transporturilor are dreptul să se intereseze dacă sunt anumiți pasageri, așa este regulamentul, dar acest lucru nu înseamnă că și-ar permite să țină navele la sol.
Fals
Barometru Factual
Prezidentiale
Data verificării: 23.10.2019
www.factual.ro
Sursa afirmației: Radio Europa Liberă

Context

După ce ministrul Transporturilor a fost acuzat de fosta șefă a Tarom că i-a cerut să oprească avioane la sol, candidatul la prezidențiale Viorica Dăncilă a declarat în 21 octombrie 2019:

„După câte înțeleg, ministrul Transporturilor are dreptul să se intereseze dacă sunt anumiți pasageri, așa este regulamentul, dar acest lucru nu înseamnă că și-ar permite să țină navele la sol.

Ce verificăm?

Dacă există vreun regulament oficial care îi permite ministrului Transportului să ceară informații cu privire la pasagerii curselor aeriene ale companiei Tarom.

Verificare

În urmă cu câteva zile, ministrul Transportului Răzvan Cuc a fost acuzat de fostul director a TAROM Mădălina Mezei că i-ar fi cerut să oprească la sol mai multe avioane care operau curse interne în ziua moțiunii de cenzură împotriva guvernului PSD, pe motiv că în acestea se aflau parlamentari ai opoziției și trebuiau împiedicați să ajungă la vot. 

Ministrul demis al Transporturilor a confirmat că a avut o întâlnire cu fostul director TAROM, dar că nu i-ar fi cerut să țină la sol avioanele, ci doar s-ar fi interesat ce parlamentari vor avea zboruri în ziua respectivă. 

„Nu i-am cerut să ţină niciun avion la sol, nici nu aveam cum să îi cer doamnei (Mădălina Mezei, n.r.) să ţină avioanele la sol. Ca să ţii un avion la sol trebui să aibă nişte probleme tehnice. Dacă se va întâmpla la un moment dat ca un avion să aibă probleme tehnice nu este vinovat ministrul Transporturilor. Nu puteam eu să cer. Cui să cer? Să mă duc eu la piloţi? Să mă duc eu la mecanici? Să mă duc eu să scot o piuliţă, un senzor, ce să fac eu la avioane?(…) Am întrebat-o într-adevăr pe doamna pe Mezei ce parlamentari zboară şi dacă totul este în regulă şi dacă vin cursele cum trebuie. Aflasem şi eu pe surse, ca toată lumea, de la opoziţie, că a-şi opri eu avioanele.”

Fostul director TAROM Mădălina Mezeu a fost chemată pe 21 octombrie 2019 la DNA, pentru a fi audiată în calitate de martor, după ce procurorii s-au autosesizat și au deschis un dosar de abuz în serviciu. Răzvan Cuc a fost chemat și el pentru a da declarații la DNA

Dar poate ministrul Transporturilor să ceară informații cu privire la pasagerii curselor aeriene TAROM?

Revenind la afirmația premierului demis Viorică Dăncilă, care susține că ministrul Transporturilor are dreptul să se intereseze dacă sunt anumiți pasageri la bordul unor aeronave, verificăm regulamentul TAROM.

TAROM – Compania Naţională de Transporturi Aeriene a României – este o companie aeriană de stat și îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Există mai multe documente legislative care reglementează organizarea şi funcţionarea companiei TAROM, unele chiar potrivit site-ului instituției.

În afară de chestiuni ce reglementează bugetul, achizițiile și strategiile de dezvoltare ale TAROM, menționarea Ministerului Transporturilor și a ministrului este aproape non-existentă. Printre acestea:

Ordonanţa nr. 45/1997

Art. 6. – Societatea Comercială “Compania naţională de transporturi aeriene române TAROM” – S.A. se află în coordonarea Ministerului Transporturilor, ca autoritate publică în domeniul transporturilor.

Ordonanţa nr. 98/2000

Articolul 6 va avea următorul cuprins: «Art. 6. – Ministerul Transporturilor exercită toate drepturile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Societatea Comercială “Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM” – S.A.» 

Nu este, sigur, care mai exact sunt drepturile MT ce decurg din calitatea de acţionar. 

Există, însă, legi mult mai serioase care reglementează accesul la datele pasagerilor curselor aeriene care spun, clar, că autoritățile competente să ceară informații despre pasagerii curselor aeriene sunt poliția și instituțiile care se ocupă de securitatea statului, și arată și modul în care instituțiile statului le pot accesa.

În primul rând – trebuie menționat că datele pasagerilor sunt administrate de Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii (UNIP), structură de specialitate, fără personalitate juridică, în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

UNIP colectează datele pasagerilor de la transportatorii aerieni, le stochează pentru o anumită perioadă, transferă datele către autoritățile competente și facilitează schimbul de date cu Unitățile similare din alte state membre ale Uniunii Europene și cu EUROPOL, potrivit Articolului 4 din Legea nr. 284/2018 care descrie înființarea și atribuțiile principale ale UNIP.

Tot Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian, care transpune Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului, spune clar că autoritățile care au acces la datele pasagerilor sunt Poliția Română, Poliția de Frontieră, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Apărării Naționale: Direcția generală de informații a apărării, Ministerul Public și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Vămilor.

Iar, prin ordine sau dispoziții ale conducătorilor autorităților competente mai sus menționate se pot stabilii: a) departamentele/structurile din cadrul fiecărei autorități competente abilitate să solicite, să primească și să prelucreze date PNR*; b) persoanele din cadrul departamentelor/structurilor abilitate potrivit lit. a) cu atribuții de prelucrare a datelor PNR; c) limitele concrete în exercitarea atribuțiilor de prelucrare a datelor PNR de către persoanele stabilite potrivit lit. b).

*registru cu numele pasagerilor sau PNR – registru al cerințelor de călătorie ale fiecărui pasager, care conține informațiile necesare pentru a permite prelucrarea și controlul rezervărilor de către transportatorii aerieni care efectuează rezervările și de către transportatorii aerieni participanți, pentru fiecare călătorie rezervată de către sau în numele oricărei persoane, indiferent că este conținut în sistemele de rezervare, în sistemele de control al plecărilor utilizate pentru verificarea pasagerilor la îmbarcarea în avion sau în sisteme echivalente care oferă aceleași funcționalități;

Pentru asta, pentru stabilirea limitelor concrete în exercitarea atribuțiilor de prelucrare a datelor PNR, conducătorii autorităților competente trebuie să aibă vedere: a) prelucrarea datelor PNR să fie necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; b) datele PNR să fie prelucrate potrivit procedurilor și prin mijloacele prevăzute de dispozițiile legale aplicabile activităților în cadrul cărora sunt utilizate datele respective; c) prelucrarea datelor PNR să respecte dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal aplicabile activităților în cadrul cărora sunt utilizate datele respective.

Este important de menționat că Legea nr. 284/2018 nu aduce atingere dreptului organelor judiciare de a solicita și de a obține de la transportatorii aerieni, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deținute de aceștia, și nici dreptului organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale de a solicita și de a obține de la transportatorii aerieni, în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deținute de aceștia.

Iar, chiar și atunci când datele sunt transmise către aceste autorități, se face cu un scop bine definit. 

Art. 18 – Scopul utilizării datelor PNR

Datele PNR cuprinse în Sistemul de evidență a datelor PNR se utilizează doar pentru următoarele scopuri:

  1. a) prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism sau a infracțiunilor grave;
  2. b) prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991, republicată, cu completările ulterioare.

Cel mai important este, în această speță, Articolul 13 – Obligația de transmitere a datelor PNR, Alin. 4.

(…) (4) Este interzisă transmiterea datelor PNR, în condițiile prezentei legi, către alte autorități sau instituții publice române.

Concluzie

Afirmația premierului demis Viorica Dăncilă este falsă. Ministrul Transporturilor nu are dreptul să ceară date cu privire la pasagerii curselor aeriene, ci îi este chiar interzis acest drept printr-o lege care reglementează gestionarea și protecția datelor pasagerilor. 

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.