Parlamentul European a adoptat, în 12 iulie 2023, propunerea CE de Regulament pentru restaurarea naturii. Legea pentru Restaurarea Naturii, așa cum a fost denumită, își propune să refacă ecosistemele europene degradate de intervenția omului. Până în 2030, 20% dintre terenurile totale ale UE vor fi vizate de acest regulament, care va acoperi întreaga arie europeană degradată, până în 2050. Legea a fost subiectul unei ample campanii de dezinformare, care include și canalele de social media din România.

Spre exemplu, pagina Ortodoxinfo a distribuit pe Facebook un articol care prezintă eventuale consecințe nefavorabile, pentru agricultori, ale Regulamentului UE privind refacerea naturii. Potrivit materialului, reducerea suprafeţei agricole presupusă de Regulament ar influenţa inclusiv siguranţa alimentară şi energetică.

*Captură ecran 18.07.2023

Potrivit memorandumului care însoțește regulamentul, peste 80% dintre habitatele europene se află într-o stare precară. Din acest motiv, regulamentul vizează adoptarea de măsuri nu doar în scopul conservării, ci și pentru refacerea ariilor afectate.

Deşi noua prevedere reprezintă o abordare esenţială pentru combaterea schimbărilor climatice și pierderii biodiversității, grupuri politice conservatoare şi și lobby-uri din agricultură au dus o vastă campanie de dezinformare împotriva acesteia. 

De exemplu, afirmațiile Partidului Popular European (PPE, grup de tradiție din Parlamentul European) potrivit cărora legea pentru restaurarea naturii va transforma Rovaniemi, capitala Laponiei, într-o pădure au fost demontate de publicaţia The Journal. Potrivit Corporate Europe Observatory (ONG de cercetare a politicilor europene), un alt argument popularizat de PPE vizează legătura dintre refacerea naturii şi imposibilitatea de a cumpăra alimente, teorie citată şi de Ortodoxinfo. Însă această ipoteză nu se bazează pe dovezi științifice, au declarat peste 3.000 reprezentanţi ai mediului academic, într-o scrisoare deschisă care apără propunerea, relatează Reuters. Semnatarii sunt în mare parte cercetători de mediu de la universități din Atena, București, Delft, Helsinki, Oxford și Zurich.

Ce presupune legea adoptată recent de UE?

Regulamentul urmărește să instituie măsuri de refacere pentru cel puțin 20% dintre zonele terestre și maritime ale UE până în 2030. Noua lege va contribui la îndeplinirea angajamentelor internaționale ale UE, în special a cadrului ONU pentru biodiversitate globală Kunming-Montreal. În comparaţie cu varianta agreată iniţial, forma adoptată de Parlament a eliminat articolul privind restaurarea terenurilor agricole, care includea şi turbăriile.

Contrar afirmațiilor din postarea Facebook, Regulamentul nu impune crearea de noi arii protejate la nivelul UE și nu blochează infrastructurile de energie regenerabilă, deoarece acestea din urmă sunt considerate a fi de interes public. 

Legea privind refacerea naturii va fi aplicată efectiv după stabilirea de către Comisie a condițiilor necesare pentru garantarea securităţii alimentare pe termen lung și cuantificarea suprafeţelor care urmează a fi refăcute la nivelul fiecărui stat membru. 

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia Europeană va evalua orice decalaj apărut între nevoile de restabilire și finanțarea disponibilă. Potrivit Comisiei, nu există riscuri economice, deoarece fiecare euro investit ar însemna beneficii de minim 8 euro. 

Prin votul din 12 iulie, Parlamentul a adoptat poziția sa referitor la acest Regulament și va începe negocierile cu Consiliul privind forma finală a legislației.

Cum susţine UE agricultorii?

Factual.ro a verificat mai multe afirmaţii eurospectice cu privire la situaţia agricultorilor, iar exemple găsiţi aici (România „grânarul Europei”) şi aici (despre subvenţiile UE pentru agricultorii români). În realitate, Uniunea Europeană derulează o amplă politică în sprijinul acestora.

Politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. Politica a făcut obiectul unor modificări periodice

și a evoluat de-a lungul anilor. Reformele au urmărit să îmbunătățească competitivitatea sectorului agricol, promoveze dezvoltarea rurală și să abordeze noi provocări în domenii precum mediul și schimbările climatice. 

Deoarece PAC este o politică comună pentru toate statele membre, ea este gestionată și finanțată din resursele bugetului UE. Principalele fonduri care sunt utilizate în acest sens privesc Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). 

PAC 2021-2027 are alocat un buget de 387 miliarde euro. În 2019, aproape o treime din bugetul total al UE a reprezentat sprijin pentru fermieri.

Cu privire la contextul naţional, în urma reformei CAP din 2013, România a primit subvenții pentru agricultori în continuă creștere, peste media UE și mai mari ca Bulgaria.