Ce verificăm?

Existența unor documente oficiale adoptate de către Organizația Națiunilor Unite cu privire la dorința unor state membre de a muta misiunile diplomatice din Israel (Tel Aviv) la Ierusalim, teritoriu disputat de evrei și palestinieni.

Verificare

Reacția Președintelui Klaus Iohannis vine ca urmare a unei declarații date de președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, cu privire la adoptarea de către Guvernului României a unui memorandum prin care se va decide mutarea ambasadei României din Tel Aviv la Israel.  

„Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea ambasadei. Poate părea puțin important, dar are o valoare simbolică uriașă, pentru un stat care are o influență nemaipomenit de mare în lume, în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administrația americană”.

România este membră a Organizației Națiunilor Unite din 1955. Potrivit Cartei Națiunilor Unite (Articolele 10 și 14), dar și jurisprudenței în materie, Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt în general obligatorii, fiind considerate „recomandări” (spre deosebire de Rezoluțiile adoptate de Consiliul de Securitate al ONU, care sunt obligatorii).

Pentru a verifica extrasul din declarația Presedintelui Klaus Iohannis, am studiat pagina oficială a ONU. Astfel, una din cele mai recente rezoluții adoptate de către Adunarea Generală este documentul „Statutul Ierusalimului” din 21 decembrie 2017, document prin care a fost declarată „nulă și neavenită”orice acțiune menită să modifice caracterul, statutul sau compoziția demografică a Ierusalimului. ONU cere tuturor statelor membre să se abțină de la înființarea de ambasade în Orașul Sfânt.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat rezoluția cu 128 de voturi pentru, 9 împotrivă (printre care și Statele Unite) și 35 de abțineri (printre care și România). Rezoluția vine ca urmare a deciziei președintelui american Donald Drumpf din 6 Decembrie 2017 de a recunoaște formal Ierusalimul ca fiind capitala Israelului și de a muta astfel ambasada americană din Tel Aviv la Ierusalim.  

De asemenea, potrivit unui punct de vedere al Comisiei Europene, statele membre ale Uniunii Europene se supun în prezent rezoluției Consiliului de Securitate al ONU – 478, 20 august 1980, acesta susținând că „statele membre ale Uniunii Europene care au ambasade la Ierusalim trebuie să-și retragă astfel de misiuni din Orașul Sfânt”. În fapt, Rezoluția 478 precizează la articolul 4 (b) că toate statele care și-au stabilit misiuni diplomatice în Ierusalim să și le retragă („those States that have established diplomatic missions at Jerusalem to withdraw such missions from the Holy City”)

Este posibil ca Guvernul și coaliția de la putere să fi început acest demers ca urmare a ultimelor evenimente din decembrie 2017 când, prin veto-ul dat de către Statele Unite, Consiliul de Securitate al ONU a eșuat în a adopta un draft de rezoluție elaborat de către Egipt în acest sens, și care ar fi obligat statele să respecte decizia Consiliului. Documentul ar fi specificat „regretul profund față de deciziile recente față de statutul Ierusalimului”, fără menționarea în clar a deciziei președintelui Donald Drumpf. Însă întregul raport conține o dezbatere interesantă atât cu privire la dreptul internațional și deciziile luate în privința Ierusalimului, cât și a obligativității de a nu avea misiuni diplomatice în Orașul Sfânt.

Concluzie

Afirmația din comunicatul Administrației Prezidențiale este adevărată. Dacă ar fi să urmărească decizia din 1980 a Consiliului de Securitate și recomandările rezoluției Adunării Generale din 2017, România, ca membru permanent al Organizației Națiunilor Unite, ar trebui să se abțină de la amplasarea ambasadei sale în Ierusalim și să sprijine demersul internațional de clarificare a situației statale, pe cale pașnică, din Orientul Mijlociu.