Alin Coleșa (AUR)
„Sunt emisiile de carbon un factor poluant sau unul benefic? Foarte pe scurt: ele nu sunt un factor poluant! Ele nu sunt responsabile de manifestările climatice extreme, de secetă, de inundații, de creșterea temperaturii medii globale, de topirea ghețarilor, și așa mai departe! Ele sunt fenomene naturale ciclice, reversibile, exagerate peste măsură!”
Fals
Barometru Factual
Schimbari climatice
Data verificării: 23.11.2022
www.factual.ro
Sursa afirmației: CDEP (min. 02.01)

Context

În Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat decarbonizarea sectorului energetic. Este vizată închiderea unei capacităţi instalate cumulate de 3780 MW de producție de energie electrică pe bază de lignit și înlocuirea parţială a acesteia cu cel puţin 1300 MW de investiţii în capacităţi de producţie orientate către viitor, flexibile și eficiente, de producţie energie electrică sau energie electrică și termică (Combined Heat and Power) pe gaz, pregătite pentru utilizarea gazelor din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Tot în PNRR este vizată și decarbonizarea transportului, prin creșterea numărului de automobile electrice care vor circula în România, construirea de noi stații de încărcare electrice, achiziția de trenuri electrice și extinderea rețelei de metrou.

În 30 iunie 2022, Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru decarbonizarea sectorului energetic. Este vorba despre OUG nr. 108 din 30 iunie 2022.

În 16 noiembrie 2022, deputatul AUR Ilie Alin Coleșa a susținut, în Parlamentul României, că în spatele intențiilor de decarbonizare a sectorului energetic sunt interese oculte. 

Este normală interzicerea unui combustibil tradițional, verificat în mii și mii de ani de folosință, nu doar în industrie, ci și în gospodării? Este o ideologie neomarxistă sau o chestiune strict economică sau de mediu?”, se întreabă deputatul AUR, care crede că valoarea emisiilor de carbon nu are o amprentă definitorie asupra schimbărilor climatice.

Ce verificăm?

Dacă emisiile de carbon sunt un factor benefic sau poluant pentru mediul în care trăim
Dacă emisiile de carbon sunt responsabile de manifestările climatice extreme

Verificare

Dioxidul de carbon este un gaz foarte important în atmosfera Pământului. Așa cum explică specialiștii Muzeului Național de Istorie al Marii Britanii, dioxidul de carbon este responsabil pentru păstrarea, în atmosfera Terrei, a unei cantități moderate din căldura provenită de la Soare – fără de care planeta ar fi prea rece și viața nu ar fi posibilă.

Totuși, echilibrul natural este foarte fragil – dioxidul de carbon, care dă „efectul de seră” (similar cu o cupolă de sticlă într-o seră), atunci când excede anumite concentrații, își mărește și efectul. Cu alte cuvinte, cu cât mai mare este concentrația de dioxid de carbon, cu atât mai mare va fi și temperatura atmosferică, dar și concentrația altor gaze (poluante) din atmosferă.

Profesorul Joeri Rogelj, climatolog la Institutul Grantham al Colegiului Imperial din Londra, care a contribuit și a condus mai multe studii majore în privința schimbărilor climatice, explică: „Energia de la Soare cade pe planeta noastră și, în mod normal, este reflectată înapoi sub formă de radiație infraroșie. Dar, în loc să scape înapoi în spațiu, această radiație este absorbită de moleculele de gaze cu efect de seră, care apoi le emit în toate direcțiile. Acest proces face ca mai multă căldură să fie păstrată lângă suprafața Pământului, încălzind lumea noastră din ce în ce mai mult”.

Agenția pentru Climă a SUA explică exact care sunt sursele naturale ale emisiilor de carbon „există surse naturale de dioxid de carbon atmosferic, cum ar fi degajarea de gaze din ocean, vegetația în descompunere, vulcani de aerisire, incendii naturale și chiar eructații de la animalele rumegătoare. Aceste surse naturale de dioxid de carbon sunt compensate de „chivoare” – lucruri precum fotosinteza de către plante de pe uscat și în ocean, absorbția directă în ocean și crearea de sol și turbă”. În limbaj comun, ecosistemul planetar poate gestiona emisiile pe care le generează în mod natural.

Cu totul altceva se întâmplă în ultimii 250 de ani, de la începutul Revoluției Industriale – și cu precădere în ultimul secol, când industria a acaparat cea mai mare parte din economia mondială. Dar și de când am început să avem confortul pe care îl cunoaștem astăzi, tradus sub forma electricității și capacității de transport.

Emisiile de carbon artificiale

Emisiile cu efect de seră sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul, protoxidul de azot, gazele fluorurate. Dintre acestea, emisiile  de carbon au cea mai mare amprentă asupra schimbărilor climatice.

În principal, emisiile de carbon artificiale rezultă, așa cum arată ONU, din arderea combustibililor fosili, în principal în:

  • Industria energetică
  • Producția bunurilor de orice fel
  • Tăierea pădurilor
  • Transport
  • Industria alimentară
  • Consum excesiv

Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite arată că cele mai multe gaze cu efect de seră distribuite în atmosferă vin de la industria transportului (27%), urmată îndeaproape de producția de energie electrică (25%).

De pe urma acestora beneficiază nu doar industria, ci și populația în general, astfel că problemele de climă devin nu doar o responsabilitate corporatistă, ci una individuală. Potrivit think-tank-ului The Nature Conservancy, fondant în 1951, media amprentei de carbon a fiecărei persoane de pe glob este de nu mai puțin de 4 tone (respectiv, 4 tone de dioxid de carbon emise în atmosferă de fiecare persoană, în timpul vieții).

Acesta influențează din ce în ce mai mult clima și temperatura Pământului.

Potrivit Agenției pentru Climă a SUA, în anii 1960, rata globală de creștere a dioxidului de carbon atmosferic a fost de aproximativ 0,8 ± 0,1 ppm (părți pe milion), pe an. În următoarea jumătate de secol, rata anuală de creștere s-a triplat, ajungând la 2,4 ppm pe an în anii 2010. Rata anuală de creștere a dioxidului de carbon atmosferic în ultimii 60 de ani este de aproximativ 100 de ori mai rapidă decât creșterile naturale anterioare, cum ar fi cele care au avut loc la sfârșitul ultimei ere glaciare, acum 11.000-17.000 de ani.

De altfel, Agenția a pus în același grafic emisiile naturale și cele artificiale de dioxid de carbon, tocmai pentru a arăta care este diferența dintre ele: 

Efectele emisiilor de dioxid de carbon

Principalele efecte ale acestei stări de fapt sunt, tot potrivit ONU:

  • Creșterea temperaturii globale
  • Fenomene meteo extreme
  • Secetă
  • Dispariția unor specii
  • Criză alimentară
  • Sărăcie, migrație

Dacă e să ne raportăm doar la încălzirea globală, aceasta este fără precedent în ultimii 2.000 de ani:

NASA studiază de asemenea efectul creșterii emisiilor de carbon. Agenția Spațială Americană arată că excesul de carbon din ocean (oceanele absorb surplusul din atmosferă) face apa mai acidă, punând viața marină în pericol.

La rândul său, Uniunea Europeană recunoaște că încălzirea globală indusă de om crește, în prezent, cu o rată de 0,2°C pe deceniu. O creștere de 2°C în comparație cu temperatura din perioada preindustrială, arată Comisia Europeană, este asociată cu efecte negative grave asupra mediului natural și asupra sănătății și bunăstării umane, inclusiv cu un risc mult mai mare ca schimbări periculoase și posibil catastrofale să apară în mediul global.

Schimbările climatice extreme, cum ar fi creșterea exponențială a temperaturii medii globale, temperaturii medii globale a apei oceanului planetar, topirii ghețarilor, sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care mediul înconjurător le are vizavi de creșterea emisiilor cu efect de seră.

Teoria conspirației ”Nu există încălzire globală”

Deși există un larg consens, atât la nivelul oamenilor de știință, cât și la nivel instituțional, că schimbările climatice generate de om sunt o realitate – și încă una foarte periculoasă -, negaționiștii fenomenului continuă să acapareze o parte din opinia publică. Ca orice altă teorie a conspirației modernă, premisele sunt o înșelătorie mondială, care să subjuge populația, în folosul unor conducători din umbră. 

Această idee a apărut în secolul trecut și, așa cum arată un studiu publicat în 2010 (în Marea Britanie), a fost finanțată, la început, tocmai de industria combustibililor fosili.

Și potrivit cercetătorului american Riley E. Dunlap (2013), ”a existat o campanie organizată de „dezinformare” care a folosit complexitățile încălzirii globale generate de om și incertitudinile inevitabile implicate în cercetarea științifică, pentru a genera scepticism și negare în ceea ce privește fenomenul. (…) Campania a fost dusă de o coaliție liberă de interese industriale (în special combustibili fosili) și fundații conservatoare și think tank-uri”.

Asociația pentru protecția mediului Greenpeace a acuzat Exxon, principala companie petrolieră la nivel mondial, că a finanțat cu milioane de dolari organizații care să promoveze negaționismul privind schimbările climatice.

Negaționismul privind schimbările climatice este promovat, în Europa, în general de partidele de extremă dreapta, arată un studiu publicat în 2021 (un alt studiu ajunge la aceeași concluzie și este publicat de revista Nature).

*Nenumărate resurse privind fenomenul scepticismului/negaționismului schimbărilor climatice sunt disponibile, de altfel, online (câteva exemple aici, aici și aici)

Concluzie

Afirmațiile din discursul deputatului Ilie Alin Coleșa sunt false. Emisiile de carbon artificiale sunt un factor poluant și generează schimbări climatice extreme. Există consens printre oamenii de știință și autorități pe această temă. Negarea acestui fenomen se încadrează în categoria teoriilor conspirației. 

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.