Ce verificăm?

Ce presupune hotărârea de Guvern din decembrie 2023 și dacă românii nu vor putea să circule mai mult de 6.500 km pe an cu mașina în 2050.

Verificare

Guvernul a aprobat Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – „România Neutră în 2050” prin Hotărârea nr. 1215/2023, publicată în Monitorul Oficial pe 7 decembrie. Este important de făcut diferențierea între primul și al doilea document – primul este un ghid orientativ care abordează reducerea emisiilor de dioxid de carbon, fără să fie o măsură legislativă cu aplicabilitate directă. 

Al doilea este, pur și simplu, hotărârea prin care Guvernul aprobă această strategie – sau, cu alte cuvinte, își asumă această direcție, dar NU un plan concret de măsuri.

Strategia reprezintă unul dintre eforturile depuse pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, care a fost ratificat în 2015. Prin intermediul acestui acord, țările membre au convenit să aplice măsuri care să ajute Uniunea să devină prima economie și societate neutră din punct de vedere climatic, până în anul 2050. Concret, obiectivul acestor măsuri este de a menține încălzirea globală în limitele unor niveluri sigure, iar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este foarte importantă în acest proces. 

Gazele cu efect de seră acționează precum un geam într-o seră: absorb energia și căldura soarelui, care sunt radiate de pe suprafața Pământului, le captează în atmosferă și împiedică scăparea acestora în spațiu. Multe dintre gazele cu efect de seră apar în mod natural în atmosferă, însă activitatea umană adaugă cantități enorme, sporind efectul de seră, care contribuie la încălzirea globală.

Astfel, strategia României și strategia UE trebuie să acopere, cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani, următoarele: 

– Reducerea emisiilor și îmbunătățirea reducerii emisiilor prin absorbție în fiecare sector care generează gaze cu efect de seră: producția de electricitate, industrie, transport, sisteme de încălzire și răcire și sectorul clădirilor (rezidențial și terțiar), agricultură, deșeuri și LULUCF;

– Progresul așteptat în tranziția către o economie cu emisii scăzute de GES (emisii cu efect de seră), inclusiv intensitatea GES, intensitatea CO2 a produsului intern brut (PIB), estimări aferente investițiilor pe termen lung și strategii pentru CDI aferente;

– În măsura în care este fezabil, efectul socio-economic preconizat al măsurilor de decarbonizare, inclusiv, printre altele, aspecte legate de dezvoltarea macroeconomică și socială, riscurile și beneficiile pentru sănătate și protecția mediului;

– Legături cu alte obiective naționale pe termen lung, planificare și alte politici, măsuri și investiții.

Pentru realizarea obiectivelor climatice, în cadrul strategiei României s-au analizat trei scenarii (respectiv trei feluri în care România și-ar putea atinge obiectivele, aplicând măsuri diferite):

– Scenariul de referință (REF), 

– Scenariul de mijloc (Mediu) și 

– Scenariul România Neutră (ROMÂNIA NEUTRĂ). 

„Scenariul REF a fost construit pornind de la țintele Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, luând în calcul o creștere semnificativă a ponderii globale a surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie: de la 30,7%, așa cum este indicat în versiunea actuală a PNIESC, la 34,3%. Scenariul România Neutră vizează atingerea neutralității climatice a României în 2050, prin reducerea emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990. Scenariul Mediu a fost construit ca o soluție de mijloc între Scenariul REF și Scenariul România Neutră”, se arată în strategie. 

Scenariul România Neutră a fost cel selectat de autoritățile române pentru a fi implementat până în 2050. 

Strategia vorbește despre ipoteze și nu despre obligativități. Se analizează fiecare sector în parte – sistem energetic, transport, clădiri, industrie, agricultură și păduri, deșeuri. 

La categoria „Transport”, a fost calculat un număr anual mediu de kilometri, în funcție de tipul de autovehicul, care ar ajuta la menținerea nivelurilor de poluare.

Pentru a calcula gradul de poluare generat de transporturile auto în 2050, autorii strategiei au luat în calcul un număr mediu de kilometri pe an pe care l-ar înregistra un autoturism. 

Strategia mai menționează (la capitolul „Opțiuni de decarbonizare a sectorului transporturi”) că sectorul transporturilor este unul dintre cele mai dificil de decarbonizat, deoarece „în lipsa unor politici și măsuri ferme, nivelul emisiilor va continua să crească”, transportul urban fiind „o sursă majoră de emisii”.

Cu toate acestea, ipotezele prezentate sau strategia în sine nu fac referire la o interdicție sau un număr maxim de kilometri pe care românii îl vor putea efectua cu mașina personală, iar în document nu se discută despre taxarea cetățenilor în cazul în care conduc mai mult de 6.500 km într-un an. 

Pe baza acestei strategii și a ipotezelor respective au mai fost lansate în spațiul public informații false potrivit cărora românii nu ar mai avea voie să circule singuri cu mașina. Factual.ro a realizat o verificare pe acest subiect aici. 

Concluzie

Declarația europarlamentarului Cristian Terheș este falsă. Strategia prezintă modele ipotetice de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și NU impune limitarea numărului de kilometri și nici o taxă pentru cei care vor să parcurgă distanțe mai mari.

*Foto copertă: Cristian Terheș / Facebook