Ce verificăm?

Cum se plasează România în clasamentul european la capitolul accidente rutiere și cu ce ocupă serviciul de probațiune.

Verificare

(sursă foto: Facebook) 

NUMĂRUL DE ACCIDENTE

Comisia Europeană arată în profilul de siguranță rutieră pentru România că țara noastră se situează pe primul loc la categoria accidentelor rutiere mortale (85 de decese cauzate de accidente de circulație raportate la un milion de locuitori), cu mult sub media europeană care este de 42. 

Același raport prezintă și o altă statistică, la care situația nu se modifică în niciun fel – suntem pe locul 1 în UE la accidente de circulație raportat la 10.000 de vehicule înmatriculate în România, cu o rată de 1,9, în timp ce media europeană este de 0,73.

În România, infracțiunile contra siguranței circulației pe drumurile publice sunt definite de Codul penal, la art. 334-341:

• Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat;
• Conducerea unui vehicul fără permis de conducere;
• Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului (îmbibație alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge) sau a altor substanțe;
• Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice;
• Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia;
• Împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice;
• Nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparațiilor;
• Efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public.

Situația nu e recentă, ci e constată în România, conform Institutului Național de Statistică.

Per total, din 2015 până în 2021, procentul infracțiunilor rutiere a crescut din ce în ce mai mult raportat la totalul de infracțiuni ajunse pe mesele instanțelor din România: 28,7% (2015), 33,12% (2016), 35,4% (2017), 37,6% (2018), 39,4% (2019), 42,07% (2020), 42,6% (2021). Procentul diferă de cel comunicat de DNP, deoarece nu toate cazurile judecate ajung și la serviciul de probațiune, ci doar o parte. 

DATELE DE LA SERVICIUL DE PROBAȚIUNE

Direcția Națională de Probațiune (DNP) este o structură subordonată Ministerului Justiției care se ocupă cu menținerea siguranței comunității, reabilitarea socială a infractorilor și diminuarea riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni, conform Legii nr. 252/2013.

Această structură monitorizează persoanele asupra cărora s-au dispus măsuri neprivative de libertate pentru săvârșirea unor infracțiuni, adică măsuri „educative”, de reintegrare socială în comunitate. 

Conform raportului statistic din 2022, Direcțiea Naționale de Probațiune a avut în evidență, în cea mai mare parte (54%), persoane condamnate pentru infracțiuni rutiere. Urmează, din punct de vedere numeric, infracțiuni contra persoanei (16%) și contra patrimoniului (13%).

Documentul mai menționează că România se află în fruntea clasamentului european în care serviciul de probațiune se ocupă de persoane condamnate pentru infracțiuni săvârșite în trafic:

„Între cele aproape 50 sisteme de probațiune care au comunicat date și informații pentru ultimul raport statistic anual disponibil, Council of Europe Annual Penal Statistics – SPACE II – 2022, sistemul românesc de probațiune este cel care lucrează cu cea mai mare proporție de persoane care au fost sancționate penal pentru comiterea de infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice”.

În 2021, situația stătea la fel, probațiunea având în observație din totalul de infracțiuni peste jumătate ca infracțiuni rutiere (58%). 

Concluzie

Afirmațiile Alinei Gorghiu sunt adevărate. În România, aproape jumătate dintre infracțiunile totale sunt legate de circulația rutieră, iar Direcția Națională de Probațiune se ocupă în peste 50% din cazuri de astfel de infracțiuni.