Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 5 martie 2024, Alina Gorghiu a fost invitată la emisiunea „Dincolo de Ziduri” realizată de Gabriel Basarabescu și difuzată de Radio România Actualități.
Una din întrebările moderatorului a vizat soluțiile pe care Ministerul Justiției le are în vedere pentru a limita plecarea din sistemul Justiției a personalului cu experiență.
„Am reuşit să stopăm într-o anumită măsură ieşirile din sistem. Toată lumea s-a panicat de acea lege a pensiilor speciale. Prevederile referitoare la magistraţi au creat destul de multă rumoare în sistemul judiciar, dar cu foarte mult dialog, cu tact şi înţelegere la nivelul Guvernului şi Comisiei Europene am reuşit să introducem nişte prevederi care să nu creeze un cutremur în sistem. Ieşirile nu au fost cele scontate. Au fost, într-adevăr, anumite ieşiri la pensie, dar nu într-un număr care să zguduie sistemul. Partea bună este că împreună cu CSM am reuşit să îndeplinim procedurile astfel încât acum. în luna martie, să intre fie de la INM, fie prin examen direct, aproximativ 700 de procurori şi judecători noi. Cred că suntem pe drumul cel bun şi cu resursele umane. Cred că într-un an, problema resurselor umane va fi lăsată cumva în spate, vom avea nişte scheme populate cu oameni pregătiţi”, a declarat Alina Gorghiu (min 21:07).
Întrebarea a fost pusă în contextul intrării în vigoare, la sfârșitul anului trecut, a noilor prevederi a Legii pensiilor speciale, dar și a publicării rezultatelor la examenele pentru intrare în magistratură la începutul lunii martie 2024.
Câți magistrați s-au pensionat și câți au fost încadrați în ultimii cinci ani.
Care sunt măsurile adoptate de Ministerul Justiției pentru încurajarea magistraților pentru a rămâne în sistem.
2022 a fost anul în care s-au pensionat cei mai mulți magistrați din ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru Factual.ro. Le-am sintetizat în graficul de mai jos.
Pentru a putea deficitul de magistrați din sistemul judiciar, am consultat rapoartele făcute de Consiliul Superior al Magistraturii. Acestea se pot accesa: 2023, 2022, 2021, 2020
Sintetizate, cifrele arată în felul următor:
Astfel că, putem trage următoarele concluzii:
Până acum, Guvernul a adoptat două Strategii pentru dezvoltarea sistemului judiciar.
În decembrie 2014 a fost adoptată strategia pentru 2015 – 2020, iar o evaluare intermediară realizată în 2019 arată că abia 8% din măsurile propuse erau realizate:
Sursa: Evaluarea Intermediară a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar.
În martie 2022, guvernul a publicat o nouă strategie de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025. Referitor la magistrați, documentul propune, printre altele, următorii pași:
Noua strategie arată că:
„politica legislativă a ultimilor 4 ani, a fost percepută ca factor perturbator pentru fluctuația personalului din sistem și statutul acestuia. Promovarea proiectelor de lege vizând eliminarea pensiilor de serviciu a fost percepută ca o amenințare pentru sistemul judiciar având potențialul de a cauza un real dezechilibru în ceea ce privește resursele umane, accelerarea ieșirii din sistem a procurorilor și judecătorilor, prin pensionare, dar și un mediu social ostil justiției. De asemenea, promovarea proiectelor de lege privind răspunderea materială a magistraților este percepută în prezent ca o amenințare în interiorul sistemului, care poate genera fenomene precum accelerarea ieșirilor din sistem prin pensionare, crearea imaginii unui sistem care nu are responsabilitate și care comite erori, inhibarea mediului profesional, slăbirea încrederii în actul de justiție. O altă problemă ce necesită soluționare o reprezintă inechitățile în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraților, fiind necesară păstrarea unui just echilibru între jurisprudența Curții Constituționale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăți democratice și principiul independenței judecătorilor și procurorilor, în componenta individuală.”
Printre obiectivele acestei Strategii se numără și obiectivul „Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar” (vezi p. 42) în care sunt incluse sesiuni de formare profesionale de care au beneficiat 4.000 judecători, procurori, auditori de justiție și 2.000 de grefieri.
La obiectivul Ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar (vezi p.44) se arată că până în 2025, gradul de ocupare al posturilor de judecători ar trebui să fie 95%, iar pentru procurori ar trebui să atingem 80-85%.
Potrivit Raportului de monitorizare a Strategiei pentru 2022-2025, publicat la sfârșitul lui 2022, indicatorii arată un grad scăzut (38,2%) de realizare a intențiilor. Principalele motive sunt de natură legislativă:
Reprezentanții CSM ne-au răspuns că s-a încercat stoparea ieșirilor din sistem prin măsuri legislative.
Potrivit datelor publice aflate pe site-ul Institutului Național al Magistraturii anul acesta au fost scoase la concurs 75 de posturi de judecători și 42 de posturi de procurori.
La începutul lui martie 2024, gradul de ocupare a posturilor de procurori era de 76,17%.
În privința judecătorilor, datele oficiale de la nivelul lunii martie 2024 arată că, la nivel național, schema de personal cuprinde 4.746 de posturi din care sunt vacante 863 de posturi. Adică, gradul de ocupare este de 81.8%.
În speranța că va tempera valul de pensionări din sistem, în octombrie 2023, președintele Klauss Iohannis a promulgat LEGEA nr. 282 din 19 octombrie 2023 care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2024.
Legea prevede că „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”.
Potrivit actului normativ, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Declarațiile ministrei Justiției alina Gorghiu sunt trunchiate. Gradul de ocupare al posturilor din sistemul judiciar a scăzut constant din 2020 până în prezent, iar faptul că există strategii adoptate nu înseamnă și implementarea lor.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.