Ce verificăm?

Care sunt interdicțiile și incompatibilitățile pe care le are un magistrat.

Verificare

Conform legislației în vigoare, mai exact Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, magistrații sunt supuși unor interdicții și incompatibilități bazate pe principii de independență, imparțialitate și etică profesională. Redăm mai jos cele mai importante exemple:

1. Interdicția de a face politică activă (art. 232). Magistrații nu pot face parte din partide politice, nu pot candida la alegeri sau exercita funcții de conducere în cadrul acestora. Măsura vizează imparțialitatea și  evitarea influenței politice în procesele judiciare.

2. Interdicția de a ocupa alte funcții publice (art. 227, alin. 1). Pe durata exercitării funcției de magistrat, aceștia nu pot ocupa alte funcții publice, cu excepția activității didactice în învățământul superior universitar.

3. Incompatibilități privind activitățile profesionale (art. 231, alin. 1). Există câteva restricții referitoare la activitățile profesionale pe care magistrații le pot desfășura în afara funcției de magistrat. De exemplu, ei nu pot avea un cabinet de avocatură sau să acționeze ca arbitri în procese civile sau comerciale.

4. Obligația de a-și păstra independența și imparțialitatea (art. 227, alin. 2). Magistrații trebuie să evite orice situații care ar putea influența deciziile lor sau care ar ridica îndoieli cu privire la obiectivitatea lor. Ei trebuie să rămână imparțiali și să respecte normele deontologice specifice profesiei.

Un magistrat trebuie să se conformeze unui set de reguli și regulamente stabilite de sistemul judiciar, pentru a asigura un comportament imparțial și just în exercitarea funcției sale. Cu toate acestea, un magistrat nu este incompatibil cu activitatea didactică în învățământul superior universitar (art. 227, alin. 1). Acestora le mai este permis să participe la elaborarea de publicații, articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice, să fie membrii unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale ori membrii unor societăți științifice sau academice (art. 234, alin. 1-3).

Magistrații din România au dreptul și pot să facă declarații publice în anumite circumstanțe. Cu toate acestea, trebuie să respecte anumite reguli și restricții în ceea ce privește exprimarea publică a opiniilor lor. Aceste restricții sunt menite să asigure independența, imparțialitatea și reputația sistemului judiciar. Conform art. 233, alin. 1, magistrații au libertatea de expresie, dar trebuie să o exercite în limitele stabilite de lege și într-un mod care să nu afecteze independența și imparțialitatea justiției. Este important ca magistrații să evite orice declarații care ar putea influența cazurile pe care le judecă sau care ar putea pune sub semnul întrebării obiectivitatea lor.

Ce privilegii au magistrații?

Totuși, există și reversul medaliei: legea le garantează magistraților atât imunitate, cât și salarii privilegiate și pensii speciale. 

Magistrații beneficiază de salarii mult peste media națională. Aici un exemplu de la Tribunalul Mehedinți – observăm că un judecător cu minim 3 ani vechime are aproape 18.000 de lei, iar un magistrat cu peste 20 de ani vechime încasează aproape 29.000 de lei. Președintele Tribunalului încasează peste 31.000 de lei, lunar. 

Potrivit unei analize realizate de cursdeguvernare.ro, magistrații din România au cele mai mari venituri din UE, raportat la salariile medii din statul respectiv – judecătorii români au salarii de 6,5 ori mai mari decât media, în timp ce, în Franța, raportul este 3,5, în Ungaria de 4,4 și de 5,3 în Polonia. 

Magistrații au și un regim special de pensie, care le garantează o sumă semnificativă după încheierea activității lor profesionale. Aceasta este calculată în funcție de ultimul salariu încasat și de vechimea în profesie. Pensiile speciale sunt finanțate de la bugetul statului și sunt considerate a fi un avantaj în comparație cu pensiile obișnuite: față de pensia medie din România, de 2.100 de lei, un magistrat are o pensie de zece ori mai mare.

Ce drepturi și interdicții au alți magistrați, în UE?

Magistrații din Uniunea Europeană (UE) au drepturi și interdicții sau activități incompatibile cu funcția pe care o dețin, însă este important să menționăm că acestea pot varia în funcție de legislația specifică a fiecărui stat membru al UE. În general, următoarele drepturi și incompatibilități se aplică magistraților în UE: 

Drepturi ale magistraților:

1. Independența judiciară (art. 1.1): Magistrații au dreptul la independență în luarea deciziilor lor, fără presiuni sau influențe externe.

2. Imunitate (art. 3): Pe durata mandatului lor, magistrații pot beneficia de imunitate pentru a-și proteja integritatea și independența în exercitarea funcției.

3. Remunerație și condiții de muncă (art. 6.1): Magistrații au dreptul la o remunerație adecvată și la condiții de muncă juste și echitabile.

4. Participare la formațiuni profesionale (art. 1.7): Magistrații pot face parte din asociații și organizații profesionale care promovează interesele lor comune și susțin independența judiciară.

5. Drept la formare și dezvoltare profesională (art. 2.3): Magistrații au dreptul la formare continuă și la dezvoltare profesională pentru a-și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile în exercitarea funcției lor.

Interdicții aplicate magistraților:

1. Activități politice (art. 4): Magistrații sunt obligați să se abțină de la implicarea lor în activități politice, pentru a-și menține independența și imparțialitatea.

2. Comportamente sau manifestări nepotrivite (art. 4.3): „Judecătorul trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare care ar putea să pericliteze efectiv încrederea în imparţialitatea şi independenţa sa.”

Mai departe, găsim această interdicție explicată: 

„Carta a abordat aici problema a ceea ce se numeşte uneori „rezerva” judecătorului. Ea a reluat poziţia care decurge din articolul 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi din jurisprudenţa Curţii europene cu referire la această dispoziţie, enunţând că judecătorul trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare care ar putea ştirbi efectiv încrederea în imparţialitatea şi independenţa lor. Referindu-se la riscul unei alterări efective, Carta permite să se evite unele rigidităţi care s-ar solda cu înstrăinarea judecătorului de la societate şi cetăţeni.”

Aceste drepturi și interdicții sunt obiectul legilor și regulamentelor fiecărui stat membru al UE și pot varia în funcție de jurisprudența specifică (art. 2.1). Este important ca magistrații să se conformeze legilor și regulamentelor naționale și internaționale aplicabile în exercitarea funcției lor.

Am făcut o trecere în revistă ale drepturilor magistraților în câteva state europene:

1. Bulgaria:

Judecătorii din Bulgaria beneficiază de drepturi și garanții pentru a asigura independența lor, precum imunitatea, salarizarea adecvată și protecția împotriva presiunii și a influențelor externe. Judecătorii sunt supuși unor restricții în ceea ce privește activitățile lor în afara sistemului judiciar, cum ar fi implicarea politică.

1. Ungaria:

Sistemul judiciar asigură drepturi-cheie pentru judecători, cum ar fi independența, imparțialitatea, respectarea vieții private și libertatea de exprimare. Aceștia nu pot face parte din nicio formațiune politică (secțiunea 39) și nu pot exercita funcții în companii sau cooperative (secțiunea 40).

1. Grecia:

Legea conferă judecătorilor drepturi și garanții pentru a le asigura independența și imparțialitatea, inclusiv imunitate și o procedură adecvată pentru numirea și promovarea în funcție (art. 5 și art. 6). Judecătorii în Grecia sunt obligați să respecte standarde etice și să evite conflictele de interese, iar participarea la activități politice este considerată incompatibilă cu funcția de judecător (art. 8).

4. Franța

În Franța, judecătorii nu au dreptul să intre în politică activă și sunt obligați să fie imparțiali și neutri în exercitarea funcției lor (Appendix). 

2. Belgia

În Belgia, judecătorii trebuie să fie imparțiali și să aplice legea în mod corect. De asemenea, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice funcție publică remunerată, de natură politică. (cartea a 2-a, cap. 2, art. 293)

3. Germania

În Germania, drepturile și incompatibilitățile judecătorilor sunt reglementate de Legea Judiciară Germană (Deutsches Richtergesetz). Această lege stabilește standardele pentru numirea, calificarea și deontologia judecătorilor.

Conform Legii Judiciare Germane, judecătorii au dreptul la independență judiciară – judecătorii sunt independenți în deciziile lor și sunt supuși doar legii. În ceea ce privește activitatea politică, aceștia pot exercita activități politice, cu mențiunea ca independența lor să nu aibă de suferit.

„În timp ce își îndeplinesc sau nu își exercită atribuțiile oficiale, inclusiv activitățile politice, judecătorii trebuie să se comporte astfel încât încrederea în independența lor să nu fie pusă în pericol.” (secțiunea 39, Legea Judiciară Germană)

În ceea ce privește exercitarea altor funcții, magistrații din Europa de Est (pag. 32), pot deține funcții de predare la nivel academic, fiind remunerate sau neremunerate, exact ca și în România. De exemplu, în Azerbaidjan și Georgia, magistrații pot exercita activități în domeniul culturii, dar fără plată, în timp ce în țări precum Letonia și Lituania aceste activități sunt interzise. De asemenea, aceștia nu pot exercita funcții politice și trebuie să-și păstreze independența față de celelalte ramuri ale puterii în stat.

Concluzie

Independența și imparțialitatea magistraților sunt principii fundamentale ale sistemului judiciar și este adevărat că aceștia trebuie să se conformeze unui cod de conduită etică și profesională destul de strict. Magistrații sunt supuși unor interdicții și incompatibilități bazate pe principii de independență, imparțialitate și etică profesională, dar acestea nu sunt mai drastice decât în alte state europene. În plus, magistrații beneficiază de indemnizații speciale. Afirmația ministrului Alina Gorghiu este, așadar, TRUNCHIATĂ. 

Foto: Alina Gorghiu / Facebook