Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

01.03.2018

Interesul este o legislaţie mai suplă pentru accesarea fondurilor europene. Din fericire, România are un istoric bun în ceea ce priveşte corectitudinea utilizării fondurilor europene. România nu este o ţară care să se fi remarcat negativ în utilizarea neconformă a fondurilor europene, dar este foarte greoaie.

Călin Popescu Tăriceanu

ALDE

Sursa afirmației: Agerpres

Fals

Context

În contextul anunțării unor măsuri de modificare a legislației în domeniul achizițiilor publice, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a făcut umătoarea afirmaţie despre utilizarea fondurilor europene de către România:

Ce verificăm?

Dacă România s-a remarcat sau nu prin utilizarea neconformă a fondurilor europene.

Verificare

1. OLAF

Am verificat ultimele două rapoarte ale OLAF (Oficiul European Anti-Fraudă), aferente anilor 2015 şi 2016.

2015: Observăm tabelul care ilustrează numărul de investigaţii legate de utilizarea fondurilor europene, pentru fiecare stat în parte. Observăm, în ceea ce priveşte raportul emis în 2015, că există o situaţie specială pentru România şi Bulgaria, în cazul fondurilor SAPARD. Tabelul specifică numărul de investigaţii care au fost concluzionate în anul 2015, top pe care România îl domină, cu 45 de investigaţii, dintre care 22 au fost concluzionate cu recomandări:  

2016: Se înregistrează o situaţie similară în cazul investigaţiilor finalizate în 2016:

2. Raportul Comisiei Europene

Un raport realizat la cererea Comisiei Europene arată care este dimensiunea corupţiei în achiziţiile publice în acele sectoare ale economiei în care sunt cheltuite fonduri europene (structurale şi de coeziune). Gândul publica, la momentul apariţiei raportului, un articol bazat pe datele din document, cu titlul Cât costă corupţia în achiziţiile publice. Studiu OLAF: În România, una din trei licitaţii este fraudată.

Prezentăm câteva fragmente din raport:

„Mai relevant este costul mediu pentru fiecare caz, reprezentat sub formă de procent din bugetul mediu. Astfel, 56% din bugetele aferente cazurilor din România se pierd; trebuie menţionat că aceste pierderi sunt concentrate în proiecte mici, iar pierderea medie este de 16% din buget.” (pag. 173)

„O analiză a cazurilor de corupţie/ cazurilor gri duce către o estimare a pierderilor publice directe de 18% din bugetul total, pentru cazurile analizate. Cota de pierderi tinde să fie mai mare în cazul proiectelor mici faţă de cele mari, în timp ce valoarea pierderilor este evident mai însemnată în cazul proiectelor mari. […] Se estimează că 56% din bugete sunt pierdute în cazuri de corupţie/ cazuri gri studiate în România, în timp ce procentele aferente Spaniei şi Italiei sunt de 40%, respectiv 34%.” (pag 175)

Probabilitatea ca o achiziţie publică să fie afectată de corupţie este de 28-35% în cazul României: deşi nu cea mai mare dintre valorile din tabel, este simţitor mai mare decât procentul aferent Italiei, stat selectat pentru analiză din aceleaşi criterii care au dus şi la selectarea României: nivel ridicat al corupţiei percepute. (v. pag. 47)

3. Rapoarte de audit ale Comisiei Europene

Rise Project a publicat anul trecut un articol despre neregularităţile identificate în cazul unora din contractele Tel Drum în care au fost accesate fonduri europene.

Din articol reţinem raportul de audit al Comisiei Europene, în care se arată, la punctul 1. din Anexa I, că

 

  • Deficienţe semnificative identificate:

 

Auditul  a descoperit neregularităţi semnificative în ceea ce priveşte achiziţiile publice pentru contractele câştigătoare dintre cele selectate pentru investigaţie, anume:

  1. i) folosirea de criterii tehnice discriminatorii în faza de selecţie pentru proceduri restricţionate;
  2. ii) folosirea nejustificată a procedurilor accelerate;

iii) utilizarea necorespunzătoare a articoolului 122 din Ordonanţa 34/2006 (proceduri adiţionale contractate drept proceduri similare priin negociere, fără a publica o notificare de contractare).

În baza descoperirior legte de proiecte şi din cauză că neregularităţile nu au fost identificate de către autoritatea de management, ANRMAP şi UCVAP (din postura de entităţi naţionale de verificare a achiziţiilor publice), nici de către autoritatea de certificare, deficienţa este considerată sistemică. [sublinierea ne aparţine]  Aşadar, măsurile remediale au fost incluse în planul de acţiune ce trebuie implementat de către autorităţi.

Vă invităm să aflaţi mai multe detalii din Anexele II şi III ale documentului, în care puteţi vedea recomandările pentru fiecare caz în parte.

Mai mult, aceste proiecte nu sunt singurele pentru care s-au înregistrat nereguli, România fiind nevoită să plătească în ultimii ani milioane de euro în corecții financiare pentru diversele nereguli în gestionarea fondurilor europene.

4. Rapoartele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi

În fiecare dintre cele mai recente trei rapoarte de audit ale Curții de Conturi sunt capitole dedicate privind gestionarea fondurilor europene nerambursabile în România. Acestea arată că beneficiarii de fonduri europene din România auditați nu au arătat tocmai conformitate cu legislația în vigoare în utilizarea acestora, principalele două categorii de nereguli constate fiind:

„1) Nerespectarea prevederilor legale/procedurale aplicabile achizițiilor efectuate de beneficiari  

2) Nerespectarea cerințelor de eligibilitate a cheltuielilor solicitate la rambursare de către beneficiarii de fonduri”

Se observă astfel că una dintre principalele surse de nereguli este chiar nerespectarea legislației privind achizițiile publice.

Concluzie

Afirmația lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă. Din păcate, rapoartele de audit naționale și europene arată că România nu are un istoric bun în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene. Parte din neregulile apărute sunt determinate inclusiv de nerespectarea procedurilor de achiziții publice.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult