Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

30.07.2020

„Cu cât poluarea aerului este mai mare, cu atât coronavirusul se transmite mai ușor pentru că se atașează de microparticulele aflate în suspensie în aer și este inspirat odată cu acestea.”

Ciprian Ciucu

PNL

Sursa afirmației: Facebook

Adevărat

Context

Ciprian Ciucu a scris pe facebook în 16 iulie 2020:

„Cu cât poluarea aerului este mai mare, cu atât coronavirusul se transmite mai ușor pentru că se atașează de microparticulele aflate în suspensie în aer și este inspirat odată cu acestea.”

 

Ce verificăm?

Dacă epidemia de coronavirus a fost corelată cu gradul de poluare.

Verificare

Fiecare țară a fost lovită în grade diferite de epidemia de coronavirus, dar se observă un tipar general: cele mai active focare au fost, de regulă, în orașe cu industrii active și, deci, cu grade mai mari de poluare. Plecând de la această observație, mai mulți cercetători au elaborat studii care să determine gradul în care cei doi factori sunt corelați.

Printre primele date științifice care fac referire la o regiune din Europa găsim Raportul privind efectul poluării aerului și răspândirea virusurilor în rândul populației, elaborat de cercetători de la universitățile italiene din Bologna și Bari, în luna februarie.

Potrivit documentului, analiza pare să indice o relație directă între numărul de cazuri COVID-19 și starea de poluare PM10 a teritoriilor italiene. PM10 este unul dintre principalii factori poluanți, definit de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului drept particule în suspensie care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid” (în speță, praf).

În aprilie, Universitatea Harvard a publicat un studiu care arată că o „creștere de doar 1 μg / m3 în PM2.5 este asociată cu o creștere cu 8% a ratei de deces COVID-19”. (PM2.5 sunt particule foarte fine de praf).

„Avem un virus care ne afectează plămânii și cred că este destul de incontestabil să se întâmple asta. A nu acordă prioritate abordării temei poluării aerului pare a fi o decizie neînțeleaptă” a declarat directorul Harvard Data Science Initiative, Francesca Dominici

 

Teoria legăturii dintre poluare și rata de deces în urma Covid-19 a cunoscut însă și voci contestatare. Argumentele acestora se leagă de faptul că toți virușii respiratori sunt favorizați în orașele mari, cu industrii puternice și poluare intensă, unde și bolile asociate ca diabet, boli cardiovasculare și cancer sunt mai frecvent întâlnite.

Una dintre aceste voci este directorul științific al Centrului Național pentru Științe Atmosferice al Univeristății din York, care a notat, în luna mai, că: „virusul a apărut pentru prima dată în Wuhan, un oraș dens populat și ulterior s-a răspândit rapid în alte orașe importante din întreaga lume. Acest lucru are sens: orașe precum New York și Londra au conexiuni globale de călătorie, iar densitățile populației creează potențialul unor rate mai mari de contagiune de la persoană la persoană. (…) Dar oamenii din zonele urbane au alte caracteristici foarte relevante, dincolo de expunerea lor la poluare. Adesea folosesc sisteme de transport în comun, pot avea rate mai mari de sărăcie, iar orașele conțin populații minoritare etnice proporțional. Mulți dintre acești alți factori cresc prevalența condițiilor de sănătate subiacente, precum boli respiratorii, boli de inimă și diabet”

Însă, în luna iunie, un studiu al Universității din Cambridge leagă din nou poluarea de epidemia de coronavirus.

Acest studiu oferă primele dovezi conform cărora cazurile și decesele SARS-CoV-2 sunt asociate cu variațiile regionale ale poluării aerului în toată Anglia, arată cercetătorii, care au luat în calcul poluanți ca dioxidul de azot, oxidul de azot și nivelul de ozon – concentrația medie anuală de oxizi de azot. 

 

În paralel, tot în l iunie, un studiu dezvoltat în colaborare de Universitatea din Siena (Italia) și Universitatea din Aarhus (Danemarca), pe cazuistica epidemiologică din Italia, susține același lucru: „poluarea afectează prima linie de apărare a căilor aeriene superioare, și anume cilia (…), astfel un subiect care trăiește într-o zonă cu un nivel ridicat de poluanți este mai predispus să dezvolte afecțiuni respiratorii cronice și, adecvat, oricărui agent infecțios. Mai mult (…), o expunere prelungită la poluarea aerului duce la un stimul inflamator cronic, chiar și la subiecții tineri și sănătoși”.

Cel mai cuprinzător studiu pe această temă a fost publicat în 15 iulie de Universitatea din Halle (Germania), care a realizat o analiza spațială la scară regională, combinată cu numărul de cazuri de deces din 66 de regiuni administrative din Italia, Spania, Franța și Germania.

Rezultatele arată că din 4443 cazuri de deces, 3487 (78%) au fost în cinci regiuni situate în nordul Italiei și în centrul Spaniei. Autorii notează că:

„aceleași cinci regiuni prezintă cele mai mari concentrații de NO2, combinate cu fluxul de aer în jos, care împiedică o dispersie eficientă a poluării aerului. Aceste rezultate indică faptul că expunerea pe termen lung la acest poluant poate fi unul dintre cei mai importanți contribuitori la fatalitatea cauzată de virusul COVID-19 în aceste regiuni și poate în întreaga lume”

Concluzie

Afirmația lui Ciprian Ciucu este adevărată. Studiile științifice demonstrează o relație directă între gradul de poluare și rata mortalității cauzată de noul coronavirus. 

Ultimele Fact Check-uri

© 2020 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.