Raluca Turcan a făcut o serie de declarații despre programul „cash rebate”, o schemă de finanțare prin care firmele de producție primesc o parte din banii investiți în crearea unui filmelor turnate pe teritoriul României.
„Programul cash rebate este o schemă de sprijin financiar pentru ca mari investiţii cinematografice să se deruleze în România, valorificând potenţialul românesc natural sau profesional. Este o schemă de sprijin pe care toate ţările din Europa, cu excepţia Belarusului, o au şi care a existat şi în România, însă nu a fost aplicată niciodată. Iar consecinţa a fost că mari firme de producţie din străinătate au venit să filmeze în România. Statul român nu şi-a respectat angajamentele, au dat statul român în judecată, au câştigat în instanţă, avem de plătit datorii şi companii mari care se simt atrase de potenţialul uriaş al României sunt în expectativă, dacă să vină să filmeze în România. Datoriile sunt de ordinul zecilor de milioane de euro“, a declarat Turcan, după deschiderea evenimentului.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Drepturile creatorilor în domeniul audiovizual”, organizată de Ministerul Culturii, Oficiul de Film şi Investiţii Culturale şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în parteneriat cu Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România – Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual, cu prilejul Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, în 22 aprilie 2024.
Ce dosare au în instanță Ministerul Culturii și instituțiile din subordine, pentru neplata subvențiilor în programul cash rebate?
Care sunt sumele de bani pierdute de statul român în cadrul acestor procese?
Programul cash rebate este un mecanism de sprijin financiar guvernamental, pentru a încuraja producția de filme și seriale. O parte din cheltuielile făcute în timpul producției sunt rambursate producătorilor, după finalizarea proiectului.
Programul a intrat în vigoare în iunie 2018, când a fost emisă o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producției de opere audiovizuale pe teritoriul României.
Ajutorul de stat acordat în baza Schemei de ajutor de stat constă în:
Ce cheltuieli sunt eligibile în cadrul schemei cash rebate:
– onorarii, salarii şi alte plăţi către persoane fizice în legătură cu activitatea acestora direct legată de realizarea unei opere audiovizuale eligibile, dacă veniturile pe care aceste persoane le obţin pentru sau în directă legătură cu implementarea proiectului eligibil sunt venituri impozabile în România potrivit dispoziţiilor Codului fiscal, convenţiilor fiscale bilaterale şi acordurilor internaţionale în vigoare la data obţinerii venitului;
– orice fel de plăţi pentru bunuri furnizate şi servicii prestate de către persoane juridice, dacă bunurile şi/sau serviciile respective sunt direct legate de producţia operei audiovizuale eligibile, dacă: persoana juridică care furnizează bunurile sau prestează serviciile are sediul social în România; persoana juridică este rezident fiscal în România şi bunurile sunt furnizate şi serviciile sunt prestate pe teritoriul României, indiferent de originea acestora.
În decembrie 2023 a fost emisă o altă hotărâre de guvern, prin care s-a înființat Oficiului de Film și Investiții Culturale (OFIC) și s-a dispus ca această instituție să administreze schema de finanțare pentru încurajarea realizării de producții cinematografice pe teritoriul României.
De la începutul acestui an până în prezent, OFIC a organizat 9 sesiuni în cadrul cărora au fost analizate proiectele depuse.
Din sutele de proiecte depuse, doar 3 au primit finanțare. Acestea sunt singurele proiecte finanțate prin această schemă, până acum.
Aceste plăți au fost făcute pe parcursul anului 2023, în baza unor sentințe definitive din procesele deschise de societățile comerciale.
Restul proiectelor sunt în diferite stadii:
Am încercat să aflăm de la Oficiul de Film și Investiții Culturale și de la Ministerul Culturii care sunt procesele în care companiile de film au deschis procese pentru recuperarea banilor în cadrul programului cash rebate și care este suma de bani pe care instituția trebuie să o plătească. Deși vorbim despre bani publici, OFIC refuză să facă sumele publice.
La jumătatea lui iunie 2024, Ministerul Culturii a transmis, pentru Factual.ro, că „dat fiind faptul că Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC) are personalitate juridică proprie, acesta poate fi chemat singur în procesele care au ca obiect finanțarea proiectelor cinematografice, independent de Ministerul Culturii, astfel că nu deține informațiile asupra cuantumului cererilor de finanțare.
Acest cuantum face obiectul deliberării în cadrul OFIC și, prin urmare, nu are caracterul unei informații publice, câtă vreme cererile de finanțare nu au primit o soluție”, au transmis reprezentanții ministerului.
Managerul interimar al instituției, Ana-Georgia Mirea, a refuzat să transmită datele solicitate, motivând că ele se regăsesc pe portalul instanțelor de judecată din România. Ca atare, am verificat procesele în care apare implicat OFIC.
Potrivit site-ul portal.just.ro, baza de date a Ministerului Justiției unde se găsesc procesele aflate pe rolul instanțelor, există 10 procese în care firmele de producție au formulat cereri de chemare în judecată după ce cererile de finanțare formulate către OFIC nu au fost onorate.
În procesul 4269/2/2023, aflat pe rolul Curții de Apel Constanța, OFIC, Ministerul Culturii și Ministerul antreprenoriatului și turismului au calitatea de pârât, iar chemarea în judecată a fost făcută de firma SC Brobiz Cudetoate SRL. În mai 2024, instanța a admis cererea de chemare în judecată.
Soluția pe scurt a instanței a decis să admită cererea de chemare și în judecată și dispus „obligarea furnizorului ajutorului de stat la emiterea hotărârii Comisiei de Film în România precum şi la aprobarea şi realizarea plăţii ajutorului de stat.”
Nu este o hotărâre definitivă, instituțiile date în judecată având un termen de 15 zile de la comunicarea motivării deciziei pentru a o contesta.
În procesul 4268/2/2023, aflat pe rolul Curții de Apel București, cererea de chemare în judecată împotriva instituțiilor statului a fost făcută de firma VIVA LA VIDRA PRODUCTIONS SRL, producătorul filmului românesc Teambuilding. În acest dosar, judecătorii nu au dat un verdict în procesul aflat la stadiul de fond, adică prima rundă de judecată.
În procesul 6551/2/2022*, care se judecă la Tribunalul București, cererea de chemare în judecată a fost formulată de SC ABIS STUDIO S.R.L. La mijlocul lunii iunie 2024, instanța a dat primul verdict, prin care obligă statul român să plătească suma de 821.227,75 lei. Însă nici această sentință nu este definitivă, ea putând fi contestat într-un termen de 30 de zile de la comunicarea motivării sentinței.
În martie 2023, firma Libra Films a deschis la Curtea de Apel București procesul 2188/2/2023 în care a cerut soluționarea cererii de plată formulată în cadrul programului „cash rebate”. În aprilie 2024, judecătorii au admis cererea și au dispus să oblige pârâții, adică cele trei instituții, „să soluţioneze cererea de plată a ajutorului de stat solicitat de reclamantă la data de 02.09.2022 în baza Acordului de finanţare nr. 21967/ERP/10.12.2020.” Suma de care este vorba în acest dosar este de 419.540 lei.
În iunie 2023, această societate a deschis un alt proces împotriva celor trei instituții, dar judecătorii nu au dat, până acum, o sentință.
În ianuarie 2023, firma CASTEL FILMS COPRODUCTION S.R.L. a deschis procesul 15917/3/2022* care se judecă pe rolul Tribunalului București. Procesul este curs de judecare, nefiind emisă o sentință de fond.
De asemenea, mai sunt două procese pe rolul instanțelor de judecată deschise de firmele Icon Films SRL (vezi aici și aici) și unul al firmei Doorman Movie Ro SRL (asociați doi cetăți americani, Barake Joseph și Philip Michael), însă în toate aceste dosare magistrații nu au dat până acum un verdict.
În decembrie 2022, firma VABS CASTEL FILMS SRL a dat în judecată MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI într-un dosar care are ca obiect „pretenții”. În mai 2023, instanța a admis cererea de chemare în judecată: „Obligă partea pârâtă să soluţioneze cererea de plată înregistrată sub nr.480/19.04.2021 privind proiectul cinematografic „Around the World in 80 Days” şi să efectueze către partea reclamantă plata valorii ajutorului de stat cuvenit pentru acest proiect, împreună cu dobânda legală penalizatoare aferentă sumei respective calculată începând cu data de 27.09.2021 până la data achitării integrale a ajutorului de stat cuvenit”, arată o parte din soluția pe scurt. Însă, soluția nu este definitivă, procesul judecându-se acum la Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit sentinței Curții de Apel București, suma cu titlu de pretenții din acest dosar este de 14.959.649,60 lei.
În niciunul dintre procesele deschise pe fondul programului cash rebate nu există vreo „firmă de producție din străinătate” care să fi chemat în judecată, în instanțele din România, Oficiul de Film și Investiții Culturale, Ministerul Culturii sau altă instituție responsabilă de implementarea acestui program. De asemenea, solicitanții din cadrul acestui program sunt numai societăți cu răspundere limitată (SRL-uri) cu sediul în România.
La începutul lui iunie 2024, OFIC a prezentat sinteza activității de soluționare a proiectelor depuse în sesiunile de apel din anii 2018, 2019 și 2020, unde sunt prezentate societățile și filmele pentru care au fost depuse cereri în această perioadă.
Potrivit acestui bilanț, de pe urma proceselor, OFIC a fost obligată să plătească până acum 8.1 milioane lei.
Ținând cont de datele prezentate se poate afirma că declarațiile ministrei Culturii, Raluca Turcan, sunt false. Din aceste informații nu reiese faptul că statul român a pierdut zeci de milioane de euro de pe urma proceselor deschise de „marile firme de producție din străinătate” care au filmat în România.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.