Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

10.12.2021

„Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani”.

Florin Cîțu

PNL, președintele Senatului

Sursa afirmației: realitatea.net

Trunchiat

Context

În contextul reluării discuțiilor despre modificarea Constituției, președintele PNL, Florin Cîțu, a răspuns unei întrebări referitor la coborârea vârstei legale de votare. Fostul premier s-a declarat în favoarea unei eventuale prevederi în acest sens, aducând argumentul potrivit căruia, în statele europene, acest lucru se întâmplă deja: 

„Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani”, a spus președintele Senatului.

Ce verificăm?

Care sunt statele europene care au coborât vârsta de votare la 16 ani și în ce condiții.

Verificare

Coborârea vârstei de votare la 16 ani este o dezbatere pe agenda politică europeană, susținută mai ales de organizațiile civice pentru tineri. Platforma European Youth Forum, care reunește cele mai importante organizații pentru tineri din Europa, a adoptat o rezoluție care susține coborârea vârstei de vot la 16 ani. Documentul, deși adoptat în 2006, nu s-a tradus în legislațiile electorale europene decât în foarte mică măsură. 

În fapt, doar două țări din Uniunea Europeană au coborât vârsta legală de vot până la 16 ani, pentru toate scrutinele.

Austria a fost prima țară europeană care a coborât vârsta minimă de votare la 16 ani, în anul 2007, pentru toate tipurile de alegeri. În unele regiuni austriece (Carinthia, Burgenland), tinerii de la 16 ani în sus puteau vota la alegerile locale încă din anul 2000. Un studiu făcut de Universitatea din Viena pe comportamentul electoral al tinerilor a relevat că interesul lor pentru politică și prezența la vot se înscriu în tendințele grupei de vârstă 18-20 de ani, fără diferențe semnificative.

Malta a urmat exemplul Austriei în 2018 și a devenit a doua țară europeană care le permite tinerilor să voteze în toate tipurile de alegeri, de la 16 ani.

Estonia a coborât pragul minim de vârstă pentru electorat la 16 ani în 2017, dar doar pentru alegerile locale. Vârsta legală de vot pentru alegerile generale și europarlamentare, cât și la referendum, este în continuare de 18 ani.

Belgia a introdus permisiunea de vot pentru tinerii care au minim 16 ani, însă prevederea va intra în vigoare odată cu alegerile europarlamentare din 2024.

Și Germania are prevederi diferite în funcție de tipul de scrutin. De la 18 ani se poate vota la orice tip de scrutin, însă unele state au coborât vârsta minimă la 16 ani fie pentru locale, fie pentru locale și regionale. Există însă o dezbatere susținută în Germania (surse aici, aici și aici), pentru coborârea vârstei de vot pentru toate categoriile de alegeri.

Grecia a coborât vârsta minimă de vot în 2016, însă doar până la 17 ani.

Italia are vârsta minimă legală de vot de 18 ani. Înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, în toamna anului 2019, coaliția de guvernământ de la acea vreme a declarat că își dorește să coboare vârsta la 16 ani, ceea ce ar spori numărul de alegători din Peninsulă cu aproximativ un milion de persoane. Gestionarea pandemiei a pus însă acest subiect în umbră, iar discuțiile nu au fost reluate.

Croația permite votul pentru persoanele care au împlinit 18 ani. În 2018, partidul conservator MOST a declarat că susține coborârea vârstei de vot la 16 ani, însă pentru acest lucru este nevoie de modificarea Constituției, lucru care nu s-a întâmplat până acum.

În Franța există o propunere supusă dezbaterii publice pentru coborârea vârstei legale de vot la 16 ani. Deocamdată, doar cetățenii francezi care au împlinit 18 ani pot vota la toate tipurile de scrutin.

Islanda are vârsta minimă de vot 18 ani, dar a existat o propunere, în Parlament, de coborâre a pragului până la 16 ani, pentru alegerile locale. Aceasta nu a fost aprobată.

În Irlanda se poate vota de la 18 ani. A existat o propunere de referendum pentru coborârea vârstei minime la 16 ani, însă acesta nu a fost deocamdată organizat. Mai multe formațiuni politice au aderat însă la această idee. Organizațiile pentru tineri din Irlanda sunt active în susținerea acestei inițiative.

Luxemburg a organizat un referendum, în 2015, în care una dintre întrebări se referea la coborârea pragului minim de vot la 16 ani. Peste 80% din cetățenii care au votat s-au declarat împotriva unui astfel de amendament. Prin urmare, vârsta minimă legală de vot în Luxemburg a rămas 18 ani.

În Norvegia pot vota toți cetățenii care împlinesc 18 ani până la finalul anului electoral. În 2015, a existat un proiect-pilot prin care tinerii începând de la 16 ani au putut vota la alegerile locale. În urma acestuia, s-a stabilit că participarea la vot nu a fost influențată de coborârea vârstei minime.

În Polonia a existat o dezbatere despre coborârea vârstei minime de vot la 16 ani, dar aceasta nu a câștigat largul suport al opiniei publice. Pragul a rămas la 18 ani.

Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia permit participarea la vot de la 18 ani, fără să plănuiască să coboare acest prag.

Concluzie

Afirmația lui Florin Cîțu este trunchiată. Există doar două țări din UE (Austria și Malta) care au coborât vârsta minimă legală de vot la 16 ani, pentru toate tipurile de alegeri. Alte trei țări (Estonia, Belgia și Germania) le permit tinerilor să voteze de la 16 ani, însă doar la scrutinele locale și în anumite regiuni. Cele mai multe țări europene nu au introdus astfel de prevederi.

© 2022 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.