Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei (Comisia Iordache) a anunțat ieri, 13 decembrie 2017, că, deși inițial trebuia să își suspende lucrările în perioada 14-16 decembrie ca urmare a zilelor de doliu național, va lucra cel puțin pe 14 decembrie pentru a transpune Directiva UE 2016/343 în Codul penal și Codul de procedură penală.
Astfel, din însuși titlul propunerii legislative, scopul acesteia este de transpunere a Directivei Europene în legislația națională. Mai mult, președintele Comisiei, Florin Iordache, acuzat de cei din opoziție că propunerile de modificare a codurilor penale depășesc cadrul de transpunere a Directivei, a spus astăzi despre amendamentele depuse: ”Nu depășesc cadrul directivei!”.
Verificăm dacă propunerile aflate în dezbaterea Comisiei Iordache au într-adevăr ca scop transpunerea Directivei UE 2016/343. Nu ne uităm la necesitatea lor sau la impactul acestora în mod special, ci analiza noastră se concentrează strict pe a verifica premisa de la care pleacă aceste amendamente la Codul penal și la Codul de procedură penală - este într-adevăr vorba despre transpunerea Directivei europene?
În primul rând, dacă ne uităm la textul Directivei UE 2016/343, observăm că articolul 14 specifică în mod clar că termenul de transpunere este 1 aprilie 2018. Faptul că legislativul român dorește o transpunere mai rapidă nu este în niciun fel condamnabil, însă este neobișnuit.
România are în acest moment multe alte restanțe în transpunerea legislației europene și, nu de puține ori, transpunerile în legislația națională apar după ce termenul este depășit și încep proceduri de infrigement.
Un exemplu foarte relevant în acest sens este transpunerea Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Aceasta avea termen de transpunere pe 26 iunie 2017 și nici măcar nu există un proiect de lege înregistrat la Senat sau Camera Deputaților în acest sens, iar Comisia Europeană a pornit deja un proces de infringement împotriva României. Transpunerea acestei Directive ar fi făcut, de exemplu, imposibilă existența unor firme cu acțiuni la purtător, pentru că articolul 30 al acesteia precizează că statele membre trebuie să se asigure că ”entităților corporative și altor entități juridice înregistrate pe teritoriul lor li se solicită să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute.”
Ne-am uitat pe lista amendamentelor propuse și am selectat, din lista propunerilor prezentate în Comisia Iordache, doar câteva dintre amendamente propuse cu scopul de a transpune Directiva. Pentru exemplificare, am selectat patru amendamente majore care sunt în contradicție cu însăși Directiva UE 2016/343 sau sunt deja prezente în legislația națională și o propunere din Directivă care nici măcar nu se regăsește în propuneri.
Spre exemplu, Articolul 7 (6) al Directivei spune că: ”Prezentul articol nu împiedică statele membre să decidă ca, în cazul infracțiunilor minore, procesul sau unele faze ale acestuia să se poată desfășura în scris sau fără interogarea persoanei suspectate sau acuzate de către autoritățile competente în legătură cu infracțiunea în cauză, cu condiția ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil.” De altfel, și în deschiderea Directivei, se precizează că statele membre ar putea aplica genul acesta de posibilități când vine vorba, de exemplu, de încălcări minore ale regulilor rutiere. Cu toate acestea, în această privință, nu vedem nicio intenție de transpunere a legislației europene.
Din analiza noastră rezultă că, așa cum arată amendamentele din Comisia Iordache astăzi, justificarea modificării Codurilor penal și de procedură penală din perspectiva nevoii de a transpune în legislația națională prevederile Directivei UE 2016/343 este parțial falsă. Nu ne referim la faptul că sunt bune sau nu, ci doar la legătura acestora cu transpunerea legislației europene în legislația națională. Astfel, afirmația președintelui comisiei speciale cum că amendamentele aduse codurilor penale nu depășesc cadrul Directivei europene este cel puțin parțial falsă.
În primul rând, termenul de transpunere a Directivei este aprilie 2018, fapt care nu explică o eventuală grabă de a adopta acum, pe repede înainte, aceste modificări.
În al doilea rând, în ceea ce privește conținutul amendamentelor propuse de coaliția care deține majoritatea, am identificat cel puțin patru modificări majore care nu par a avea legătură cu transpunerea acesteia și pe care le vom sintetiza cât mai simplu cu putință (partea tehnică o regăsiți în tabel):
—————
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.