Florin Iordache (PSD)
[Amendamentele] Nu depășesc cadrul directivei europene!


Parțial Fals
Barometru Factual
Justitie
Data verificării: 14.12.2017
www.factual.ro
Sursa afirmației: Agerpress

Context

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei (Comisia Iordache) a anunțat ieri, 13 decembrie 2017, că, deși inițial trebuia să își suspende lucrările în perioada 14-16 decembrie ca urmare a zilelor de doliu național, va lucra cel puțin pe 14 decembrie pentru a transpune Directiva UE 2016/343 în Codul penal și Codul de procedură penală.

Astfel, din însuși titlul propunerii legislative, scopul acesteia este de transpunere a Directivei Europene în legislația națională. Mai mult, președintele Comisiei, Florin Iordache, acuzat de cei din opoziție că propunerile de modificare a codurilor penale depășesc cadrul de transpunere a Directivei, a spus astăzi despre amendamentele depuse: ”Nu depășesc cadrul directivei!”.

 

Ce verificăm?

Verificăm dacă propunerile aflate în dezbaterea Comisiei Iordache au într-adevăr ca scop transpunerea Directivei UE 2016/343. Nu ne uităm la necesitatea lor sau la impactul acestora în mod special, ci analiza noastră se concentrează strict pe a verifica premisa de la care pleacă aceste amendamente la Codul penal și la Codul de procedură penală - este într-adevăr vorba despre transpunerea Directivei europene?

Verificare

  1. Procedura de transpunere a legislației europene în legislația națională

În primul rând, dacă ne uităm la textul Directivei UE 2016/343, observăm că articolul 14 specifică în mod clar că termenul de transpunere este 1 aprilie 2018. Faptul că legislativul român dorește o transpunere mai rapidă nu este în niciun fel condamnabil, însă este neobișnuit.

România are în acest moment multe alte restanțe în transpunerea legislației europene și, nu de puține ori, transpunerile în legislația națională apar după ce termenul este depășit și încep proceduri de infrigement.

Un exemplu foarte relevant în acest sens este transpunerea Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Aceasta avea termen de transpunere pe 26 iunie 2017 și nici măcar nu există un proiect de lege înregistrat la Senat sau Camera Deputaților în acest sens, iar Comisia Europeană a pornit deja un proces de infringement împotriva României. Transpunerea acestei Directive ar fi făcut, de exemplu, imposibilă existența unor firme cu acțiuni la purtător, pentru că articolul 30 al acesteia precizează că statele membre trebuie să se asigure că ”entităților corporative și altor entități juridice înregistrate pe teritoriul lor li se solicită să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute.

 

  1. Conținutul propunerilor

Ne-am uitat pe lista amendamentelor propuse și am selectat, din lista propunerilor prezentate în Comisia Iordache, doar câteva dintre amendamente propuse cu scopul de a transpune Directiva. Pentru exemplificare, am selectat patru amendamente majore care sunt în contradicție cu însăși Directiva UE 2016/343 sau sunt deja prezente în legislația națională și o propunere din Directivă care nici măcar nu se regăsește în propuneri.

a. Propuneri care sunt în contradicție cu Directiva

b. Prevederi din Directivă care nici măcar nu se regăsesc în amendamentele propuse

Spre exemplu, Articolul 7 (6) al Directivei spune că: ”Prezentul articol nu împiedică statele membre să decidă ca, în cazul infracțiunilor minore, procesul sau unele faze ale acestuia să se poată desfășura în scris sau fără interogarea persoanei suspectate sau acuzate de către autoritățile competente în legătură cu infracțiunea în cauză, cu condiția ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil.” De altfel, și în deschiderea Directivei, se precizează că statele membre ar putea aplica genul acesta de posibilități când vine vorba, de exemplu, de încălcări minore ale regulilor rutiere. Cu toate acestea, în această privință, nu vedem nicio intenție de transpunere a legislației europene.

 

Concluzie

Din analiza noastră rezultă că, așa cum arată amendamentele din Comisia Iordache astăzi, justificarea modificării Codurilor penal și de procedură penală din perspectiva nevoii de a transpune în legislația națională prevederile Directivei UE 2016/343 este parțial falsă. Nu ne referim la faptul că sunt bune sau nu, ci doar la legătura acestora cu transpunerea legislației europene în legislația națională. Astfel, afirmația președintelui comisiei speciale cum că amendamentele aduse codurilor penale nu depășesc cadrul Directivei europene este cel puțin parțial falsă.

 

În primul rând, termenul de transpunere a Directivei este aprilie 2018, fapt care nu explică o eventuală grabă de a adopta acum, pe repede înainte, aceste modificări.

 

În al doilea rând, în ceea ce privește conținutul amendamentelor propuse de coaliția care deține majoritatea, am identificat cel puțin patru modificări majore care nu par a avea legătură cu transpunerea acesteia și pe care le vom sintetiza cât mai simplu cu putință (partea tehnică o regăsiți în tabel):

 

  1. Transformarea în infracțiune a comunicării informațiilor despre dosar în cursul urmării penale sau în camera preliminară – contradicție cu Directiva – Directiva prevede doar ca autoritățile publice să nu se refere la o persoană urmărită penal ca fiind vinovată până la condamnarea definitivă. Amendamentele aduse transformă în infracțiune comunicările care vin nu doar din partea autorităților publice, ci și din partea oricăror persoane fizice și juridice. De asemenea, potrivit amendamentelor se interzice nu doar a numi ”vinovată” o anumită persoană, ci orice referire la fapte și persoane, chiar dacă Directiva prevede în mod expres că nu trebuie lezate prevederile privind libertatea presei.
  2. Eliminarea posibilității de a aresta preventiv persoane cercetate pentru infracțiuni precum cele de corupție, de evaziune fiscală – fără legătură cu Directiva – amendamentele propuse fac referire la necesitatea de a transpune prevederile Directivei în legătură cu prezumția de nevinovăție, însă aceasta nu face niciun fel de distincție între diferite tipuri de infracțiuni. Astfel, în acest caz, Directiva pare doar un pretext, fără legătură cu conținutul amendamentului.
  3. Modificări privind momentul și modul în care se aduc la cunoștința celor investigați probele sau acuzațiile din dosar – fără legătură directă cu Directiva – amendamente propuse obligă procurorii să îi anunțe pe cei urmăriți penal despre probele administrate sau despre faptul că au o suspiciune rezonabilă, ceea ce există deja în legislație. Articolele din Directiva europeană invocate nu par a fi în legătură cu modificările aduse.
  4. Dintr-o hărnicie cam mare, sunt eliminate printr-unul dintre amendamente, mijloace de probă precum filmările – fără legătură cu Directiva – se abrogă în totalitate, sub pretextul respectării necesității de a nu exista dubii cu privire la (ne)vinovăția unei persoane, un articol care permitea, de exemplu, folosirea înregistrărilor video în urmărirea penală. În acest moment, pare că dacă sunt folosite fotografii nu pot exista dubii, dar dacă există video, pot exista dubii. Oricum, nici în acest caz, Directiva nu povestește despre tipurile de probe administrate, ci despre lucruri precum temeinicia lor.

—————

Susține-ne cu o donație!

 

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.