Ce verificăm?

Dacă legislația prevede posibilitatea ca angajatorul să permită munca de acasă, fără îndeplinirea condițiilor privind telemunca.

Verificare

Codul Muncii

Ca regulă generală, un contract de muncă se modifică doar prin acordul ambelor părți: angajat și angajator (art.41). Există însă și excepții, prin care modificarea acestuia se poate face unilateral, de angajator:

1. prin delegare sau detașare (art. 42)
2. în situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului (art. 48). În situațiile forță majoră se numără și epidemiile (art. 4). 

Locul muncii este stabilit prin contractul de muncă, dar se poate modifica prin act adițional și se poate opta și pentru munca la domiciliu. (art. 17) 

Tot Codul Muncii arată că este una din responsabilitățile angajatorului cea de a „lua măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății salariaților” (art. 177) 

Munca la domiciliu se referă la acei salariați care „îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin” (art.108). Aceștia au posibilitatea de a-și stabili singuri programul de lucru, însă, pot fi verificați de angajatori în modul stipulat prin contract.

Legea Telemuncii

Telemunca este prevăzută prin lege specială și se face prin decizie bilaterală și se 

 se prevede „în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul individual de muncă existent.” (art. 3). 

Conform aceleiași legi, prin telemuncă, angajatul își îndeplinește atribuțiile în mod regulat într-un alt loc de muncă, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor. (art. 2). Deci, în acest caz locul de muncă poate fi și altul decât domiciliul angajatului. 

Spre deosebire de prevederile standard din Codul Muncii, în acest caz este necesar ca în contractul individual de muncă sau actul adițional să fie menționate, printre altele, următoarele aspecte: că salariatul lucrează în regim de telemuncă, perioada în care acesta prestează la un loc de muncă organizat de angajator, locul sau locurile convenite pentru desfășurarea telemuncii, programul (art. 5). 

Legea Securității și Sănătății în muncă

Această lege stabilește principii generale legate de prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc și accidentare.

Conform acestei legi,  angajatorul este obligat să asigure instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă specifice locului de muncă la angajare, la schimbarea locului de muncă sau la transfer. (art.20). 

Această reglementare se aplică atât în situația muncii la domiciliu, cât și a telemuncii, prezentate anterior.

De asemenea, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale, pentru informarea și instruirea angajaților. ( art. 7)

De asemenea, acesta este obligat să ia măsuri de prevenire pe baza principiilor de:

• evitarea riscurilor
• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
• combaterea riscurilor la sursa
• adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă și de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății
• adaptarea la progresul tehnic
• înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos
• dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă
• adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală
• furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.

Recomandările Ministerului Muncii și Protecției Sociale

Prin intermediul unui Comunicat de presă din 10 martie 2020,  Ministerul Muncii și Protecției Sociale recomandă trei măsuri de flexibilizare a muncii, ca măsuri preventive. Acestea sunt reprezentate de stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, conform art. 118 din Codul Muncii sau posibilitatea de a apela la munca la domiciliu sau la telemuncă, așa cum au fost ele prezentate anterior.

Concluzie

Afirmația Florinei Presadă este adevărată. Angajatorul poate să decidă unilateral ca angajații să muncească de acasă ca măsură de protecție în situație de epidemie.