Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

19.01.2020

„(...) valoarea concentrației medii anuale permisă de Comisia Europeană, respectiv 40 micrograme/mc, care NU a mai fost depășită în perioada 2016-2019 la niciuna din stațiile de monitorizare din regiunea București – Ilfov.”

Gabriela Vrânceanu-Firea

Primarul General al Municipiului București

Sursa afirmației: Facebook

Trunchiat

Context

Într-o conferinţă de presă organizată în contextul calității aerului în Bucureşti, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a declarat pe 10 ianuarie 2020: 

Şi pentru că cifrele nu mint, cea mai bună dovadă a rezultatelor obţinute în lupta antipoluare în timpul mandatului meu la Primăria Capitalei este chiar valoarea concentrației medii anuale permisă de Comisia Europeană, respectiv 40 micrograme/mc, care NU a mai fost depășită în perioada 2016-2019 la niciuna din stațiile de monitorizare din regiunea București – Ilfov.

Ce verificăm?

Dacă în Bucureşti au fost respectate valorile impuse de Comisia Europeană privind calitatea aerului.

Verificare

LEGISLAȚIA

 

Uniunea Europeană stabileşte standardele de calitate în privinţa aerului printr-un set de prevederi care vizează atât limitele maxim admise pentru diverşi poluanţi cât şi modul de monitorizare, măsurare şi raportare a datelor privitoare la aceştia.

Principalele directive din domeniu sunt:

  • directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat în Europa care stabileşte standardele de calitate a aerului (inclusiv valori-limită) pentru concentrațiile poluanților atmosferici cu cele mai mari efecte asupra sănătății umane: dioxid de sulf, dioxizi de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen, monoxid de carbon, plumb şi ozon;
  • directiva 2004/107/CE privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător care stabileşte valorile ţintă ale acestor substanţe în aerul înconjurător pentru evitarea, prevenirea sau reducerea efectele nocive asupra sănătății umane și asupra mediului precum şi metodele şi criteriile pentru evaluarea acestor concentraţii şi a depunerilor de aceste substanţe;
  • decizia 2011/850/EU care stabilește norme pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE și privește schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător;

Legea 104 din 2011 transpune în legislaţia noastră atât directiva 2008/50/CE, cât şi prevederile directivei 2004/107/CE

Pentru nerespectarea reglementărilor pe mediu, există în acest moment mai multe proceduri de infringement deschise împotriva României. Două dintre ele privesc încălcările persistente ale standardelor de calitate a aerului în cazul PM10 în trei zone, inclusiv Bucureşti și deficienţe în monitorizarea şi comunicarea datelor privind calitatea aerului

În procedura de infringement privind poluantul PM10, Comisia a înaintat cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, iar în procedura deschisă pe tema monitorizării calităţii aerului Comisia Europeană a trimis o a doua scrisoare de punere în întârziere (notificare) chiar anul trecut.

PM10- sunt pulberi în suspensie, un  amestec complex de particule solide şi lichide suspendate în aer, a căror dimensiune le permite să ajungă, prin inhalare, până în plămâni, unde se pot acumula afectând în mod negativ sănătatea.

LIMITELE

 

Pentru PM 10, anexa XI a directivei 2008/50/CE indică două valori limită care nu trebuie depăşite:

-valoarea medie anuală de 40 μg/m3

-valoarea limită zilnică de 50 μg/m3, care nu poate fi depăşită de mai mult de 35 de ori/an.

Potrivit directivei 2008/50/CE, “valoare-limită înseamnă un nivel fixat pe baza cunoașterii științifice, în scopul de a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane și/sau a mediului ca întreg”. Aşadar, depăşirea acestor valori reprezintă un risc pentru sănătatea persoanelor expuse.

Rapoartele anuale privind calitatea aerului publicate de Agenţia pentru Protecţia Mediului arată că, deşi potrivit datelor disponibile pentru capitală, valoarea medie anuală pentru PM10 nu a depăşit nivelul maxim permis în anii trecuţi, valoarea limită zilnică a înregistrat depăşiri peste numărul admis de UE în: 2016 (38 de depăşiri la două staţii de măsurare), 2017 (trei staţii cu 44, 50, respectiv 57 de depăşiri) şi 2018 (70 de zile cu depăşirea nivelului maxim admis la o staţie, 42 de zile la o alta). 

În 2017, nivelul de ozon, gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios, a fost a avut valori mai mari decât cele admise în două staţii de măsurare, la fel cel de dioxid de azot.

Şi în cea mai recentă evaluare a implementării politicilor de mediu în România, întocmită de Direcția Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene şi publicată anul trecut, se notează că: 

“În anul 2017 s-au înregistrat depășiri ale valorii-limită anuale pentru dioxidul de azot (NO 2 ) în 5 (din 54) zone de control al calității aerului (printre care București, Cluj-Napoca și Iași). De asemenea, s-au înregistrat depășiri și în ceea ce privește particulele în suspensie (PM 10 ) în 4 (din 54) zone de control al calității aerului (printre care Iași, București și Brașov) […].”

Concluzie

Afirmaţia Gabrielei Firea este trunchiată. Pentru poluarea cu PM10 există două valori limită care, pentru protecţia sănătăţii umane, nu trebuie depăşite: o valoare anuală şi una zilnică. În Bucureşti însă, doar valoarea anuală respectă standardele EU. În plus, acesta este doar unul dintre poluanţii care afectează calitatea aerului din Bucureşti (de exemplu, nivelul de dioxid de azot a depăşit maximul anual admis inclusiv în 2017 şi 2018).

© 2020 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.