Ce verificăm?

1. Cu cât au crescut investițiile străine în primele două luni ale anului 2017 față de primele două luni ale anului 2016.
2. Dacă este relevantă o asemenea informație pentru a stabili dacă investitorii străini au încredere în programul de guvernare.

Verificare

1. Cu cât au crescut investițiile străine în primele două luni ale anului 2017 față de primele două luni ale anului 2016?

În primul rând, ce sunt investiţiile directe?

Investiția străină directă (ISD) reprezintă achiziționarea unui activ intern de către un nerezident, acesta din urmă (numit investitor străin) exercitând o influență managerială semnificativă (adică un control efectiv) asupra activului respectiv. Investițiile străine directe au trei mari componente:

1. participațiile la capital
2. profiturile reinvestite
3. credite nete

Datele lunare privind investițiile străine directe (investiții ale nerezidenților) pot fi consultate pe site-ul BNR (subcategoria Balanţă de plăţi şi poziţia investiţională internaţională – investiţii directe-principiul direcţional – Tranzacţii-serii lunare – Investiţii directe).

Din fișierul pe care l-am descărcat de pe site-ul BNR se poate observa cu ușurință că, potrivit celor mai recente date din ianuarie-februarie 2017, s-au înregistrat investiții ale nerezidenților de 656 milioane de euro. În perioada ianuarie-februarie 2016, investițiile nerezidenților, conform BNR, au fost de 662 de milioane de euro.

Concluzie intermediară: Nu doar că investițiile străine nu au crescut cu 85%, dar ele au scăzut cu câteva milioane de euro.

2. Sunt însă relevante aceste date pentru a stabili dacă investitorii străini au încredere în programul de guvernare?

Investițiile străine nu se hotărăsc de la o zi la alta. Intrările de la începutul anului 2017 au fost cel mai probabil hotărâte în 2016.

Mai mult, o privire rapidă asupra statisticilor pentru 2015 și 2016 ne poate arăta foarte ușor de ce comparația făcută de Ilan Laufer este cel puțin nepotrivită. Investițiile străine intră relativ aleatoriu în țară, cu diferențe majore de la o lună la cealaltă. Astfel că cineva care se uita la aceste date în 2016 (comparând cu 2015) ar fi putut să tragă tot felul de concluzii. În funcție de luna pe care o alegem pentru a face comparația, pare că investițiile fie cresc în ritmuri galopante, fie scad îngrijorător.  

Tocmai de aceea, economiștii se feresc să facă astfel de comparații. Atunci când vine vorba de investiții străine ne uităm la diferențele anuale sau facem medii mobile (pe mai multe luni sau pe mai mulți ani) ca să înțelegem trend-ul și dacă acestea tind să scadă sau să crească.  

Concluzie intermediară: Datele din lunile ianuarie și februarie 2017 sunt insuficiente pentru a evidenția o legătură între programul de guvernare și fluxul de investiții străine.

Concluzie

Declarația lui Ilan Laufer este falsă. Nu doar că investițiile străine nu au crescut cu 85%, ci chiar au scăzut. Mai mult, din aceste date, așa cum le folosește Ilan Laufer, nu se pot trage niciun fel de concluzii și nu se pot face niciun fel de legături între programul de guvernare și apetitul investitorilor străini pentru România.

P.S: Autorul declarației și-a editat informația de trei ori de la postare, cea mai recentă editare având loc la 5 zile după declarația inițială, dovadă că și Ilan Laufer și-a dat seama de erorile pe care le-a comis.