Klaus Iohannis (Președintele României)
„(...) bugetul pesedist prevede o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru investiţii din bugetele locale. Se prevede o sumă de 1,2%. Este cea mai scăzută valoare a ponderii în PIB din ultimii zece ani.”

„(...) investiţiile anunţate pentru 2019 sunt cu un miliard mai mici faţă de cele din 2018.”
Parțial Adevărat
Barometru Factual
Finante
Data verificării: 08.03.2019
www.factual.ro

Context

Într-o declarație de presă susținută pe 6 martie de Klaus Iohannis acesta a criticat bugetul de investiții:

„(…) bugetul pesedist prevede o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru investiţii din bugetele locale. Se prevede o sumă de 1,2%. Este cea mai scăzută valoare a ponderii în PIB din ultimii zece ani.”

„(…) investiţiile anunţate pentru 2019 sunt cu un miliard mai mici faţă de cele din 2018.”

Declarația sa vine în contextul în care proiectul bugetului de stat pentru anul 2019 a fost retrimis în Parlament pentru corectură

Ce verificăm?

1. Ce valoare au investițiile anunțate pentru anul 2019 și ce valoare au avut investițiile anunțate din 2018.
2. Ce se întâmplă cu banii de investiții pentru bugetele locale în 2019 în comparație cu 2018.

Pentru că referințele Președintelui au legătură și cu bugetele locale, vom analiza aceste date pentru bugetul general consolidat (ansamblul bugetelor publice).

Verificare

În primul rând, va trebui să facem niște precizări metodologice.

I. Investițiile apar în mai multe bugete – unele sunt chiar în bugetul de stat, altele în bugetele locale sau în alte bugete. Dacă vrem să vorbim despre procentul acestora din PIB, atunci este important să ne raportăm la bugetul general consolidat.

Principalul loc în care se regăsesc banii alocați sau cheltuiți efectiv pentru investiții este, într-adevăr, bugetul de stat. Însă și bugetele locale vin cu un aport semnificativ la totalul investițiilor realizate din bani publici. Deși există principiul autonomiei locale (care presupune că autoritățile locale își decid singure bugetele), bugetele locale sunt determinate într-o proporție semnificativă de ce se întâmplă și cât li se alocă din bugetul de stat (aproximativ 80% din cheltuielile din bugetele locale sunt acoperite din sume defalcate de la bugetul de stat sau din subvenții).

Așadar, pentru a putea avea o imagine clară privind ce se întâmplă cu alocările din investiții, deși bugetul de stat este esențial, o raportare corectă ar trebui să ia în calcul bugetul general consolidat.  

II. Când vine vorba de investiții, acestea se regăsesc în bugete la patru capitole:

  1. Cheltuieli de Capital
  2. TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014- 2020
  3. TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE
  4. TITLUL XII CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA

Așadar, este important de precizat dacă investițiile la care se referă Președintele au legătură cu cele realizate din bugetul public național (cheltuieli de capital) sau din alte surse (fonduri europene sau fonduri rambursabile).

III. Când vine vorba de investiții din bugetele locale, acestea se pot regăsi fie direct în bugetul de stat (și acolo principala sursă este PNDL), fie trebuie să ne uităm în bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale.

În bugetul de stat nu există nicio linie care să ne indice cheltuielile pentru investiții din bugetele locale. Investițiile în bugetele locale sunt reprezentate de fondurile alocate din Programul Național de Dezvoltare Local.

Dacă ne referim însă la banii de investiții din bugetele locale, aceștia nu cuprind numai PNDL. Nu avem cum să avem o situație clară privind investițiile din bugetele locale (adică inclusiv ce reușesc să facă din bani proprii sau din fonduri europene), pentru că bugetele locale se elaborează și se aprobă după publicarea Bugetului de stat în Monitorul Oficial. Putem încerca să aflăm, însă, pe baza sumelor defalcate din bugetul de stat către bugetele locale, cât anume este prognozat a se realiza în 2019 din acestea.

IV. Președintele face referire la bugetul propus. Pe parcursul unui an, apar însă diferențe majore între bugetul aprobat și execuția bugetară (ce este cheltuit efectiv), mai ales în ceea ce ține de investiții. De aceea, pentru un context relevant, e important să punem în discuție atât bugetele aprobate, cât și execuțiile bugetare.

 

Să le luăm pe rând.

1. Bugetul de investiții pentru anul 2019

Pentru a afla totalul investițiilor, va trebui să adunăm creditele bugetare de la fiecare din cele patru capitole pentru bugetul general consolidat.

În ceea ce privește doar bugetul de stat, acest lucru a mai fost făcut pe site-ul Factual AICI.  

În bugetul de stat propus, bugetul pentru investiții este de 42,9 miliarde de lei, mai mare cu 6 miliarde de lei decât bugetul pentru investiții aprobat din anul precedent.

Însă, dacă este să ne uităm la bugetul general consolidat, sumele sunt un pic diferite. De asemenea, evoluția din ultimii ani ne arată că există diferențe majore între bugetul aprobat și bugetul executat. Cifrele sunt analizate, agregat, de Consiliul Fiscal în Opinia trimisă cu privire la proiectul de buget:

Observăm că, inclusiv pe datele agregate, este propusă o creștere a sumelor alocate pentru investiții.

De unde apare însă acel miliard lipsă despre care face vorbire Președintele?

Dacă ne uităm pe aceleași date agregate de la Consiliul Fiscal, observăm următoarea evoluție:

Sursa: Opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pentru anul 2019

Într-adevăr, dacă este să ne raportăm doar la investițiile prognozate din bani naționali, proiectul de buget pe anul 2019 este mai mic decât execuția bugetară din 2018 cu 1.2 miliarde lei sau cu 0.32% din PIB.

Diferența majoră (și motivul pentru care bugetul de investiții este prognozat a fi mai mare) este la capitolul de fonduri europene, unde guvernul își propune practic să crească absorbția din 2018 cu peste 50%.

În concluzie, afirmația lui Klaus Iohannis este parțial adevărată (până la proba contrarie a execuției bugetare) – da, cheltuielile de capital (investițiile din bugetul național) sunt mai mici cu peste 1 miliard față de ce s-a întâmplat în 2018. Însă această sumă pare a fi compensată cu investiții din fonduri europene (un loc unde însă, istoric vorbind, s-a dovedit în execuția bugetară că guvernul este mult prea optimist la început de an).

2. Investițiile pentru bugetele locale pentru anul 2019

După cum menționam în precizările metodologice, există o serie de investiții destinate bugetelor locale în bugetul de stat prin alocări precum PNDL, dar o bună parte din sumele de investiții se află și direct în bugetele locale. Pentru că acestea vor fi aprobate după publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial, momentan ne putem raporta la evaluarea a două informații:

2.1. Alocările din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL)

Programul a fost inițiat în anul 2013 prin OUG 28/2013, deci va trebui să extragem doar datele din ultimii 6 ani.

Ne vom folosi de arhiva bugetelor aprobate pe care o găsim pe siteul Ministerului Finanțelor. Putem găsi date referitoare la PNDL în anexa 3 din fiecare buget de stat, la bugetul Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice.

Sumele alocate din PNDL sunt găsite la linia cu numele „Programul Național de Dezvoltare Locală. Excepție fac anii 2013 și 2014. Pentru acești ani în buget nu există un total al sumelor alocate, dar putem găsi sumele aprobate pentru subprogramele din cadrul PNDL, anume:

  • Subprogramul Infrastructura la nivel județean
  • Subprogramul Modernizarea satului românesc
  • Subprogramul Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor

Vom aduna aceste sume pentru a afla cât a fost alocat din PNDL.

Putem vedea că, într-adevăr, există o reducere semnificativă a fondurilor alocate pentru dezvoltarea locală. Comparativ cu anul 2018, bugetul PNDL a scăzut cu 2,1 miliarde de lei. Această afirmație lui Klaus Iohannis este adevărată.

2.2. Alocările pentru investiții din bugetele locale per total și ca procent din PIB

În ceea ce privește alocările totale, calculele sunt un pic mai complicate. Însă am reușit să evaluăm, aproximativ, cât ar reprezenta investițiile din bugetele locale. Calculele sunt făcute pe baza datelor privind bugetul general consolidat furnizate de Consiliul Fiscal, scăzând sumele alocate din bugetul de stat, din bugetele CNAS și BAS, precum și din bugetele instituțiilor finanțate din venituri proprii. Atenție, este posibil ca aceste sume să fie mai mici sau mai mari pe defalcare, în funcție de cum vor arăta propriu-zis bugetele locale.

Pe aceste calcule, pare că Președintele are dreptate, în ceea ce privește banii de investiții din bugetele publice naționale pentru autoritățile locale (pentru felul în care sunt alocați de la nivel central banii de investiții pentru bugetele locale, nu luăm în calcul fondurile europene, acelea reprezentând efortul individual al autorităților locale).

Într-adevăr, pare că bugetul de investiții din bani naționali disponibil pentru autoritățile locale este undeva la 1.24% din PIB, mai puțin decât în execuția bugetară a anului 2018 (1.35% din PIB). Această alocare nu este însă cea mai mică valoare din ultimii 10 ani – deși ne-am uitat doar la perioada 2014-2019, putem spune cu certitudine că în 2017, pe execuția bugetară ponderea a fost mai mică, iar în 2016, pe alocarea inițială, ponderea fost de asemenea mai mică.

Așadar, afirmațiile lui Klaus Iohannis în ceea ce privește bugetele locale sunt parțial adevărate – alocarea pentru investiții către bugetele locale ca procent din PIB este foarte mică, în jur de 1.2%. Însă acesta exagerează spunând că e cea mai mică din ultimii 10 ani.

Concluzie

Afirmațiile făcute de Klaus Iohannis sunt parțial adevărate. Într-adevăr, PSD se laudă că bugetul este unul al investițiilor, însă în realitate nu este așa. Unele exemple date de președinte sunt exagerate, în schimb ideea de bază a mesajului este adevărată.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.