Ce verificăm?

Căutăm să aflăm dacă Liviu Dragnea a fost condamnat în baza unui studiu sociologic.

Verificare

În iunie 2018, Liviu Nicolae Dragnea a fost condamnat la 3 ani și șase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Teleorman (DGASPC)

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis condamnarea acestuia și a altor persoane, inclusiv fosta soție a lui Liviu Dragnea, după ce dosarul a fost trimis în judecată în 2016 de procurorii DNA.

Cercetările în dosar au început în anul 2010, iar anchetatorii au descoperit că două femei au fost angajate fictiv la DGASPC Teleorman și de fapt munceau la sediul PSD din Teleorman, la conducerea căruia se afla  Liviu Dragnea.

Revenind la ceea ce a declarat Liviu Dragnea, pentru a vedea dacă acesta a fost într-adevăr condamnat în baza unui studiu sociologic, citim ce au scris judecătorii.

În motivarea condamnării găsim o singură referire la un “studiu sociologic”. Judecătorii scriu că funcțiile pe care Liviu Dragnea le-a deținut în perioada 2004- 2012:  “îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale, garantând succesul acesteia. Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, în calitatea sa de director executiv/general, la îndemnul inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, de a le menţine pe cele două angajate în funcţie în cadrul D.G.A.S.P.C Teleorman, fără a se o opune și fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea.

     În studiile sociologice se arată că influenţa este un act intenţional prin care un individ încearcă să determine alt individ să gândească sau să comită un alt lucru pe care acesta sigur nu l-ar gândi sau realiza. La baza procesului de conducere stă influenţa care se manifestă prin acţiunea emoţională sau raţională pe care un om o exercită asupra altuia în scopul modificării comportamentului. Influenţa este bazată pe putere.”

Acesta este singurul loc din motivarea condamnărilor din dosar în care apare vreo referință la vreun studiu sociologic.

Și, citind același document, ajungem la adevăratele motive pentru care a fost condamnat Liviu Dragnea. Iată extrasul din motivare:

“CU UNANIMITATE:
1. În baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, achită inculpatul DRAGNEA NICOLAE LIVIU pentru infracțiunea de fals intelectual sub forma instigării, prev. de art.25 rap. la art.289 din Codul penal 1969 cu aplic art.5 din Codul penal.

CU MAJORITATE:

2. 
   În baza art.25 din Codul penal 1969 rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 din Codul penal 1969 cu aplic. art.5 din Codul penal, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu sub forma instigării, condamnă inculpatul DRAGNEA NICOLAE LIVIU, fiul lui XXX şi XXX, născut la data de XXXXXX în XXXXXX jud. Teleorman, domiciliat în XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX, la pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare.
   În baza art.65 alin.1 din Codul penal 1969, aplică inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b și c din Codul penal 1969 pe o durată de 3 ani.
   În baza art.71 alin.1 şi 2 din Codul penal 1969, aplică inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969.
   3. În baza art.85 din Codul penal 1969, anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.341/15 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, definitivă prin Decizia penală nr.114/22 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători.
   4. În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 alin.1 din Codul penal 1969, contopește pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare stabilită prin prezenta sentință cu pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.341/15 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, definitivă prin Decizia penală nr.114/22 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, urmând ca inculpatul Dragnea Nicolae Liviu să execute pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b și c din Codul penal 1969 pe o durată de 3 ani.
   5. În baza art.71 alin.1 şi 2 din Codul penal 1969, aplică inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969.
   
   CU OPINIA SEPARATĂ în sensul achitării inculpatului, în temeiul art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, pentru infracțiunea de abuz în serviciu sub forma instigării, prev. de art.25 din Codul penal 1969 rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 din Codul penal 1969 cu aplic. art.5 din Codul penal.”

În acest dosar, unul dintre judecătorii din completul care l-a condamnat la închisoare pe politician a avut o părere diferită față de colegii lui și a considerat că Liviu Dragnea trebuie achitat.   

Pentru că persoanele din acest dosar au făcut apel, fiind nemulțumite de decizia judecătorilor, dosarul se află în continuare pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru că părțile au făcut, următorul termen fiind în 8 octombrie 2018.

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea potrivit căruia a fost condamnat în baza unui studiu sociologic este falsă. Judecătorii au făcut referire la studii sociologice încercând să arate ce înseamnă influența, el fiind în fapt condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu.

De altfel, toate condamnările din România se fac în baza legilor și în principal în baza Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.