Marcel Ciolacu (președinte PSD)
„România nu are o problemă macroeconomică. România are o problemă în ceea ce privește deficitul. [...] Eu cred că nu putem să ne întoarcem să vorbim iarăși de o absorbție de 52, 54, parcă a fost în ultimul în exercițiu. Trebuie să venim pentru prima oară să vorbim de o absorbție cu 9 în față".
Adevărat
Barometru Factual
Finante
Data verificării: 13.12.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: B1

Context

În cadrul Summitul Autorităților Publice Locale din România din data de 13 noiembrie, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, vorbea despre viitorul buget al statului, dar și despre situația actualului buget. 

Marcel Ciolacu a afirmat că România nu întâmpină o problemă macroeconomică, ci mai degrabă deficitul bugetar reprezintă principala cauza a situației economice tensionate. 

Ce verificăm?

Comparăm rata de absorbție a fondurilor europene, cu deficitul bugetar pentru perioada 2014-2023, pentru a vedea dacă există o legătură între acestea.

Verificare

E important să clarificăm că, deși Marcel Ciolacu vorbește despre perioada 2016-2023, ne interesează să analizăm perioada 2014-2023, deoarece Uniunea Europeană alocă fondurile în baza Cadrului Financiar Multianual, care se desfășoară pe o perioadă de 7 ani. 

În practică, perioada în care România putea să atragă fonduri a fost între 2014-2020, cu posibilitatea de a finaliza investițiile europene din această perioadă financiară până la finalul anului 2023. 

Pentru statul român au existat trei programe de investiții europene: Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) – cu mențiunea că acesta apare doar în raportul pentru 2023 –  și al plăților efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). 

Vom examina modul în care România a absorbit fondurile europene, analizând rapoartele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În 2014, niciun ban european nu fusese absorbit, deoarece încă erau disponibile fonduri din perioada anterioară. Până în 2015, absorbția a fost doar de 2,96%, crescând la 5,64% în 2016 și la 11,07% în 2017.

În 2018, absorbția a crescut semnificativ, ajungând la 25,83% pentru FESI și 51,93% pentru FEGAl. 

În următorii ani, procentele au continuat într-adevăr să crească, ajungând, în 2023, până la peste 94%, așa cum afirmă și Marcel Ciolacu. 

Marcel Ciolacu face o corelație cu deficitul bugetar, așa că vom reprezenta grafic și acest aspect. 

Datele Eurostat ne arată că România a plecat de la un deficit de 1,2% în 2014, ajungând la 2,8% în 2018 și la 6,3% în 2022.

 

Deficitul bugetar și rata de absorbție
Infogram

Astfel, vedem că, deși rata absorbției fondurilor europene a crescut semnificativ de la an la an, deficitul bugetar a avut fluctuații semnificative, dar în sens negativ. Cu alte cuvinte, impactul fondurilor asupra bugetului nu a fost suficient încât să anuleze deficitul înregistrat.


***Cauzele deficitului excesiv sunt multiple, iar Factual.ro a analizat de mai multe ori acest lucru. O explicație recentă, aici.


De asemenea, într-o altă analiză a Factual.ro am citat analiza prof. Cristian Păun despre situația deficitului bugetar din România și care sunt principalii factori care generează acest fenomen economic. Absorbția fondurilor nu este printre măsurile cu impact asupra deficitului.



Concluzie

Afirmațiile lui Marcel Ciolacu sunt adevărate. Rata de absorbție a fondurilor europene este cea mai mare din ultimii 9 ani. Deficitul bugetar este, în schimb, principala problemă economică a României.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.