Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

29.07.2019

„Nu sunt de acord ca, prin declarații sau rapoarte insuficient documentate, țara noastră să fie ținută în șah! Intrarea în Schengen și ridicarea MCV trebuie rezolvate pentru că merităm asta, nu pentru că acceptăm mici sau mari cedări de legislație! Este tot o chestiune de suveranitate!”

Maria Grapini

PSD

Sursa afirmației: Facebook

Trunchiat

Context

În 9 iulie 2019 au fost publicate două rapoarte GRECO cu privire la progresul făcut de România în lupta anticorupție. Acestea pot fi accesate aici.

Ca urmare, europarlamentarul PSD Maria Grapini a reacționat pe Facebook. Aceasta și-a exprimat nemulțumirile față de aceste rapoarte, considerând neechitabil ca România să îndeplinească recomandările GRECO, atâta timp cât îndeplinește cerințele MCV și de aderare la spațiul Schengen fără ca la nivel european să se ia acțiuni în acest sens, respectiv ridicarea MCV pentru România și permiterea intrării in spațiul Schengen.

 În textul făcut public, Maria Grapini a afirmat următoarele:

Nu sunt de acord ca, prin declarații sau rapoarte insuficient documentate, țara noastră să fie ținută în șah! Intrarea în Schengen și ridicarea MCV trebuie rezolvate pentru că merităm asta, nu pentru că acceptăm mici sau mari cedări de legislație! Este tot o chestiune de suveranitate!” 

Ce verificăm?

Care este stadiul îndeplinirii condițiilor în privința Mecanismului de Cooperare și Verificare și în privința aderării la spațiul Schengen.

Verificare

1. Stadiul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) 

Pentru că România urma să adere la Uniunea Europeană și pentru că nu îndeplinea toate condițiile în decembrie 2006, Comisia Europeană a decis stabilirea mecanismului de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupție (MCV). 

Apoi, România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană în 1 ianuarie 2007, dată la care s-a înființat și mecanismul. 

Aflăm de pe site-ul Comisiei Europene că acesta a fost creat ca o măsură tranzitorie, care să evalueze evoluția României și a Bulgariei în domeniul judiciar și al anticorupție, dar și să ofere, pe baza situației reale, recomandări prin care să fie remediate aceste probleme.

„Criteriile de referință pentru România sunt eficacitatea și transparența sistemului judiciar, la anumite instituții-cheie în domenii precum integritatea și lupta împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea corupției.”

Acesta mecanism verifică punerea în practică a angajamentelor specifice asumate de România în momentul aderării.

Pentru ca obiectivele să fie atinse se fac periodic rapoarte cu privire la progresele făcute. Rapoartele conțin de asemenea recomandări adresate autorităților române și se găsesc AICI

MCV urmează să își înceteze activitatea specifică în momentul în care România și Bulgaria îndeplinesc condițiile restante și se aliniază la standardele europene cerute pentru ca un stat să fie membru al Uniunii Europene.

Ultimul raport MCV

În cadrul ultimului raport MCV, din 13 noiembrie 2018, Comisia Europeană spune că în ianuarie 2017, la evaluarea progreselor de 10 ani de la instituirea MCV se stabiliseră 12 recomandări care, îndeplinite, vor duce la încheierea procesului.

„Prin urmare, recomandările din ianuarie 2017 au fost considerate suficiente pentru încheierea MCV” spune Comisia Europeană, însă – „cu excepția cazului în care evoluția situației ar fi inversat în mod clar sensul progreselor.”

Însă, în raportul de final al anului 2017 s-a constatat o situație diferită, care a fost descrisă în ultimul MCV astfel:

„Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat  riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.”

Această situație faptică a dus la un regres în acest proces, urmând ca în noiembrie 2018 Comisia Europeană să introducă 8 recomandări suplimentare României. 

2. Stadiul aderării la spațiul Schengen și condițiile de aderare

Pentru verificare apelăm la Actul privind condițiile de aderare ale României și Bulgariei la spațiul Schengen, dar și la informațiile publice de pe site-ul oficial al Parlamentului European.

Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?

  • țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
  • acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
  • pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).

În anul 2011 Parlamentul European a spus printr-un comunicat de presă că atât România, cât și Bulgaria au îndeplinit toate condițiile necesare, conform rapoartelor de evaluare”.

Din informațiile publice ale Parlamentului European reiese că decizia finală privind posibilitatea unei țări de a se alătura spațiului de liberă circulație trebuie luată în unanimitate de către guvernele UE în cadrul Consiliului”.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost respinsă prima dată în septembrie 2011 atunci când reprezentanții Olandei și Finlandei au votat împotriva intrării acestora în spațiul Schengen. Aceștia și-au susținut poziția pe baza deficiențelor privind măsurile anticorupție și ale luptei împotriva crimei organizate din aceste țări.

Deși planul inițial fusese ca România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen în 2012, acest lucru nu a fost posibil. De această dată Germania, Finlanda și Olanda au declarat, la momentul respectiv, că nu vor susține aderarea deoarece aceste țări „nu sunt pregătite”.

În octombrie 2017 Parlamentul European a votat ca România și Bulgaria să primească acces la Sistemul Informațional Schengen.

Așa cum am menționat anterior, în decembrie 2018 Parlamentul European a votat cu unanimitate pentru rezoluția de aderare la spațiul Schengen a acestor țări. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Consiliul European trebuie să voteze în unanimitate această decizie.

Faptic, România și Bulgaria nu au primit, până la momentul actual, votul unanim al Consiliului Uniunii Europene pentru aderarea propriu-zisă la spațiul Schengen. 

Concluzie

Afirmația Mariei Grapini este trunchiată, însă abordarea comună a MCV și a condițiilor Schengen nu este una întâmplătoare.

România îndeplinește condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen încă din anul 2011 însă progresul privind MCV a avut un regres semnificativ la ultima raportare. Schimbările legislative care au început încă din 2017 nu doar că au prelungit aplicarea MCV pentru România  (care mai trebuia, la momentul respectiv, să mai îndeplinească doar 10 recomandări pentru ca MCV să se finalizeze), dar au și generat introducerea de 8 recomandări suplimentare. 

Conform declarațiilor oficiale, intrarea în spațiul Schengen a fost amânată pe baza îngrijorărilor cu privire la statul de drept și lupta anticorupție, altfel spus, influențată de neîndeplinirea recomandărilor MCV.

Modificările legislative prevăzute în MCV presupun îndeplinirea angajamentelor asumate de România în momentul aderării, și nicidecum „cedări de legislație”, cum le numește europarlamentarul PSD.

© 2019 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.