Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

22.08.2022

„România devine (...) prima țară din UE care are o viziune, un plan pe termen mediu și lung, privind modul în care îi vom sprijini pe refugiații din Ucraina să se integreze cât mai bine în țara noastră”.

Nicolae Ciucă

PNL, prim-ministru

Sursa afirmației: Guvernul României

Parțial Adevărat

Context

În 26 iulie 2022, prim-ministrul României a declarat, într-un discurs la un eveniment cu oficiali români și străini pe tematica integrării ucrainenilor în România:

„Pot spune asta cu siguranță – România devine astfel prima țară din UE care are o viziune, un plan pe termen mediu și lung, privind modul în care îi vom sprijini pe refugiații din Ucraina să se integreze cât mai bine în țara noastră și să poată dobândi independenţa personală fără a simţi toate efectele războiului din ţara vecină.”

Ce verificăm?

Măsurile adoptate de România și de alte țări europene în contextul crizei umanitare generate de războiul din Ucraina.

Verificare

Ce se întâmplă în România?

Încă din 7 martie 2022, după câteva săptămâni de la începerea războiului din Ucraina și după valul de refugiați ucraineni ajunși în România, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru a modifica diverse acte normative și pentru a le face aplicabile în contextul stabilirii refugiaților ucraineni în țara noastră. Ordonanța modifică mai multe legi în contextul valului mare de emigranți ajunși în România. Printre modificări, se numără oferirea unor servicii medicale gratuite în aceeași măsură ca asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, acordarea protecției sociale pentru minorii ucraineni neînsoțiți și pentru persoanele cu dizabilități sau vârstnici și integrarea minorilor în sistemul de învățământ românesc. De asemenea, ordonanța mai prevede că Ministerul Afacerilor Interne poate rechema în activitate sau poate angaja, fără concurs, cadre militare/polițiști, în funcție de necesitatea resursei umane. 

Ulterior, pe 29 iunie, a fost adoptată OUG nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina. Actul normativ conține câteva domenii de referință principale: transversal, ocupare, locuire, educație, sănătate, copii și tineret, respectiv persoane vulnerabile.

Printre altele, ordonanța prevede:

  • operaționalizarea unui număr unic pentru informații de bază în domeniul sănătății, educației, ocupării, locuirii, persoanelor vulnerabile și copiilor, destinat persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România;
  • organizarea unor cursuri de învățare a limbii române, oferirea de prime și burse pentru ucrainenii care vor să lucreze în România, dar și acordarea de subvenții pentru angajatorii care vor să integreze ucraineni în propriile firme;
  • repartizarea familiilor ucrainene în locuințe nealocate unor beneficiari români, reabilitarea/renovarea unor imobile destinate locuirii refugiaților și găsirea unor surse de finanțare pentru completarea stocului de locuințe (aprox. 1000);
  • alocații de hrană, îmbrăcăminte și încălțăminte;
  • crearea unor structuri deconcentrate la nivelul județelor, pentru a asigura continuarea studiilor elevilor/studenților ucraineni (echivalare de studii, cursuri de limba română, facilitarea unor cursuri de limbă ucraineană maternă);
  • depistarea bolilor transmisibile ale refugiaților, înregistrarea vaccinărilor acestora, monitorizarea stării igienico-sanitare a taberelor de primire a refugiaților, acordarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a dispozitivelor medicale și a serviciilor medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative;
  • desemnarea pentru fiecare copil neînsoțit, cetățean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecție internațională în România, a unui reprezentant desemnat, care să susțină drepturile acestuia și să îl asiste pe acesta pe toată perioada șederii în România, până la reunificarea cu familia acestuia;
  • angajarea de personal specializat în cadrul centrelor de tineret, care să furnizeze servicii de consiliere psihologică, informare și consultanță juridică, consiliere vocațională, consiliere în carieră etc.;
  • crearea unei proceduri simplificate, bazate pe indicatori, de identificare și referire a persoanelor vulnerabile din rândul persoanelor strămutate din Ucraina, crearea unui instrument de identificare a locurilor disponibile în cadrul serviciilor sociale – centre rezidențiale existente, publice și private (cămine pentru persoane vârstnice, unități medico-sociale, centre de îngrijire și asistență persoane dependente, centre rezidențiale adresate persoanelor cu dizabilități);

Printre măsurile adoptate de România (dezvoltate de autorități sau prin colaborarea public-privat) se mai numără platformele Sprijin și urgență și Dopomoha, unde refugiații ucraineni pot regăsi informații relevante despre dobândirea azilului, ocuparea forței de muncă, serviciile publice de sănătate și educație etc.

Ce se întâmplă în Europa?

Polonia este prima țară din UE ca stat-gazdă după numărul de refugiați ucraineni, conform datelor UNHCR. Guvernul Poloniei și-a concentrat eforturile pentru a ajuta eficient cetățenii ucraineni afectați de conflict. Polonia a adoptat, în 12 martie, o lege specială care reglementează principiile aplicabile cetățenilor ucraineni refugiați. Legea are efect retroactiv de la 24 februarie 2022, ceea ce înseamnă că toți cei care au fugit de războiul din Ucraina înainte de adoptarea legii pot beneficia de prevederile acesteia. 

Conform legii poloneze, cetățenii ucraineni, soții sau membrii familiei lor apropiate care trec granița poloneză din cauza războiului și își declară intenția de a rămâne pe teritoriul Poloniei, au dreptul de a rămâne în țara-gazdă pentru 18 luni (până la 24 august 2023), fără a fi nevoie să îndeplinească formalități suplimentare.

Germania urmează Poloniei ca țară europeană cu un număr mare de refugiați strămutați din Ucraina. Guvernul federal al Germaniei a adoptat Planul național de acțiune pentru integrare/Legea privind imigrația calificată încă din 2020, în contextul în care, spun oficialii nemți, Germania este considerată de multă vreme o țară de imigrație. 

Platforma pusă la dispoziție de autoritățile din Germania special pentru refugiații ucraineni arată că aceștia au dreptul la beneficii sociale (cazare, masă, îngrijire medicală) în conformitate cu Legea privind solicitanții de azil. De asemenea, ucrainenii sunt îndemnați să se recenzeze într-un registru național al străinilor. Măsurile Germaniei pentru protecția refugiaților din Ucraina acoperă domeniile reședință/azil, locuință, sănătate, integrare în comunitate, sprijin financiar, educație, muncă.

Slovacia este un alt stat european cu un număr mare de imigranți ucraineni. Comisia Europeană a transmis că, la 16 martie 2022, Slovacia a adoptat „Lex Ukrajina”, un pachet complex de legi, inclusiv Legea privind azilul și Legea privind rezidența străinilor, menite să faciliteze integrarea celor care fug de invazia rusă. Pachetul legislativ acoperă rezidența și protecția temporară, accesul pe piața muncii, educație, transport, cazare, protecție socială și asistență medicală.

Una dintre cele mai importante măsuri incluse în pachetul legislativ se referă la ocuparea forței de muncă și le permite solicitanților de azil și familiilor acestora din Ucraina să înceapă să lucreze imediat după ce au solicitat azil. Noua legislație scurtează, de asemenea, termenele limită pentru recunoașterea calificărilor medicale ale ucrainenilor nou sosiți și afirmă că aceștia nu vor trebui să-și depună cazierul judiciar: în schimb, declarațiile pe propria răspundere de integritate vor fi suficiente.

Pachetul prezintă și noi măsuri pentru cei care sosesc din Ucraina în domeniile sănătății, asistenței sociale și educației. 

Și Republica Cehă (cu peste 400.000 de refugiați ucraineni) a adoptat un pachet legislativ cu trei acte normative pentru ucraineni, în 21 martie 2022. Tot Comisia Europeană relatează că acestea prevăd protecție temporară ce va fi acordată de către Ministerul de Interne sau Poliția Republicii Cehe, accesul la asigurările publice de sănătate care se aplică și copiilor părinților din Ucraina născuți în Republica Cehă după 24 februarie, dreptul la indemnizație de șomaj, dobândirea calității de rezidenți și integrarea pe piața muncii (inclusiv recalificare), indemnizații, servicii sociale și alocații de solidaritate.

Toate cele patru state au adoptat măsuri asemănătoare cu România, cu scopul de a armoniza actele normative ale statului, astfel încât să se poată asigura integrarea refugiaților ucraineni în țara-gazdă. Deși majoritatea măsurilor instituite prin aceste acte normative sunt pe termen scurt (cum și România procedase pe 7 martie), se regăsesc și măsuri care vin în sprijinul emigranților pentru termen mediu/lung.

Concluzie

Afirmațiile lui Nicolae Ciucă sunt parțial adevărate. Există și alte țări europene care au adoptat diverse planuri de sprijin pe termen cel puțin mediu pentru refugiații ucraineni, așa cum și România procedase în martie 2022. Totuși, România a adoptat un plan unic integrat care prevede sprijin și pe termen lung.

© 2022 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.