Tánczos Barna (UDMR, fost ministru al Mediului în Guvernul Ciucă)
„Din păcate, numărul judeţelor unde apar şi unde se duc la vale, spre zona de deal, aceste exemplare de urs s-a dublat în cinci ani sau şase ani. (...) Am ajuns de la 4.000 în 2007 la 8.000 şi ceva, conform ultimelor estimări".
Trunchiat
Barometru Factual
Mediu
Data verificării: 30.06.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: News.ro

Context

Fostul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, a vorbit, în timpul unei emisiuni la Prima News, despre ultimul său act semnat din poziția de ministru, care prevede uciderea a 426 de exemplare de urs. Despre această cifră, oficialul a spus următoarele:

,,De trei ori mai mare decât anul trecut, mai mic decât acum şase, şapte ani, când a fost ultima cotă de recoltă pe baza unui studiu. Anul trecut am stabilit o cotă de prevenţie minimă, o intervenţie fără un studiu de fundamentare, dar mult sub studiile pe care le-a avut ministerul până în 2016, tocmai pentru a nu genera o dezbatere aprigă pe această temă. Un lucru este cert, intervenţia preventivă este absolut necesară. Este inadmisibil ca statul român să intervină doar după ce se produc nenorociri, catastrofe. Este inadmisibil ca toţi fermierii să se culce seara cu frica că noaptea, stâna, oile, vacile, porumbul, culturile vor fi distruse de aceste animale sălbatice.

Din păcate, numărul judeţelor unde apar şi unde se duc la vale, spre zona de deal, aceste exemplare de urs s-a dublat în cinci ani sau şase ani. Lipsa de responsabilitate, lipsa de fermitate şi de acţiune duce către o asemenea escaladare a fenomenului. Habitatul natural al ursului nu este la Craiova, nu este în Piteşti, nu este la Snagov. Şi în ultimul an am văzut şi la Craiova, şi la Piteşti, şi în Snagov, exemplare de urs. Urşii nu sunt ucişi, nu sunt sacrificaţi. Sunt animale sălbatice care pe legea vânătorii sunt recoltate. De fapt, fondul cinegetic este o resursă regenerabilă. De ce nu avem o problemă cu căprioarele, cu căpriorul, cu mistreţul? De ce nu avem o problemă cu cerbul? Şi ele sunt vânate. Deci ursul este în vârful lanţului trofic şi fără intervenţie umană, este imposibilă ţinerea sub control a acestui fenomen.

Numărul de exemplare de urs creşte treptat, an de an, zi de zi, lună de lună, în România. Am ajuns de la 4.000 în 2007 la 8.000 şi ceva, conform ultimelor estimări. Şi această tendinţă este constantă şi vom ajunge să avem urşi la Constanţa şi vom ajunge să avem urşi care să facă baie în Delta Dunării”.

Ce verificăm?

Dacă populația de urși din România s-a dublat în ultimii ani.

Verificare

Cel mai recent studiu care estimează populația de urs brun din România, realizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, arată că la noi în țară trăiesc între 7.500 și 8.000 de exemplare de urs brun. Aceste numere reprezintă o creștere a populației de urși din România, așa cum în anul 2019, Ministerul Mediului arăta că pe teritoriul țării ar trăi între 6.450 și 7.200 de urși. Potrivit aceluiași studiu, în anul 2007, în România erau aproximativ 6.000 de exemplare de urși – și nu 4.000, cum susține fostul ministru.

Conform IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii), pe teritoriul Uniunii Europene, numărul exemplarelor de urs brun este estimat a fi între 15.000 și 16.000, România fiind țara cu cel mai mare număr de urși bruni din interiorul spațiului comunitar.

*Sursă: Distribuția urșilor bruni în Europa / IUCN

Un studiu al revistei Nature arată faptul că în Europa, în perioada 2000-2015, referitor la conflictul om-urs, au avut loc un număr de 18,2 atacuri pe an. Potrivit aceleiași reviste, dacă România ar fi fost exclusă din această statistică, numărul de atacuri pe an în Europa ar fi fost doar de 10. 

Un document publicat de către Comisia Europeană spune că, în ciuda faptului că România este țara cu cea mai mare populație de urși din spațiul comunitar, această populație este mai mult stabilă, decât într-o creștere accelerată. Același document mai arată faptul că urși sunt expuși unor diverse riscuri care le pot pune în pericol  existența lor, precum defrișarea pădurilor sau construcția căilor rutiere, printre altele.

Într-o altă verificare pe această temă, Factual.ro a obținut date din partea Ministerului Mediului, care relevă faptul că în perioada 2017-2022 numărul și valoarea pagubelor produse de atacurile urșilor în România a crescut considerabil.

Faptul că în ultimii ani, numărul de pagube produse de atacurile urșilor a crescut în România, poate semnifica faptul că prezența acestora în apropierea orașelor este mai puternic simțită față de anii trecuți.

Concluzie

Considerăm declarațiile lui Tanczos Barna drept trunchiate. Este adevărat faptul că numărul urșilor din România a crescut în ultimii ani, însă această creștere este una stabilă, nu accelerată. Nu există o dublare a populației în decurs de 5-6 ani, așa cum a declarat fostul ministru. Totuși, numărul pagubelor produse și cel al atacurilor urșilor a crescut simțitor, ceea ce sugerează că arealul lor se diminuează, în timp ce populația crește, lucru care reprezintă într-adevăr un pericol pentru așezările umane.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.