Ce verificăm?

Câte proiecte ale românilor din Ungaria sprijină Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul MAE și care este finanțarea totală a acestora în comparație cu alte țări.

Verificare

1. Rata de aprobare a proiectelor

Pe site-ul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni au fost anunțate pe 7 aprilie 2015 rezultatele sesiunii de finanţare – ianuarie 2015. Din 671 de cereri de finanțare au fost aprobate 140 de proiecte. Din cele 8 proiecte depuse ce aveau ca țintă românii din Ungaria, au fost acceptate 3, patru au fost respinse, iar unul a fost considerat neeligibi pe motivul că “nu respectă cerinţele obligatorii pentru completarea cererii de finanţare”. Astfel, avem o rata de aprobare a proiectelor pentru românii din Ungaria de 37.5%, cu o medie de finanțare de aproximativ 9.000 euro per proiect acceptat.

2. Valoarea finanțărilor

Cele mai multe proiecte aprobate au fost depuse de persoane juridice din România, care au o arie de acoperire vastă – cele mai multe dintre ele sunt dedicate românilor de peste Prut, dar o parte dintre ele sunt dedicate românilor din diaspora în general. În același timp, a fost finanțat un număr mare de proiecte pentru persoane juridice din țări precum Republica Moldova, Ucraina și Serbia, unde există comunități vechi de români.

Suma totală a finanțării proiectelor ce îi privesc pe românii din Ungaria este de 120.225 ron, aproximativ 27.000 euro (curs BNR 18.08.2015).

De aceea, o evaluare obiectivă trebuie să ia în calcul și raportul dintre valoarea proiectelor aprobate și numărul de români din țările respective. Am calculat suma aprobată pentru un român din țara respectivă, pentru toate statele membre ale Uniunii Europene:

Trebuie precizat faptul că Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni nu acordă finanțări după mărimea și importanța comunității de români dintr-o anumită țară, ci în urma unui concurs pe baza proiectelor depuse de către solicitanți, fie ei asociaţii, fundaţii, organizaţii, persoane fizice sau juridice din străinătate şi din România, în condiţiile în care dezvoltă programe şi/sau proiecte în sprijinul românilor de pretutindeni.

Concluzie

Declarația lui Radu Carp este parțial adevărată. Cifrele prezentate de acesta sunt corecte, însă acestea nu arată un “dezinteres profund”, așa cum este notat în comunicatul de presă. Dacă privim datele în întregul lor context, nu doar selectiv, observăm faptul că situația comunității de români din Ungaria, din punct de vedere al proiectelor acesteia sprijinite de către DPRP este una comparabilă sau chiar mai bună decât cea din țări europene cu comunități mai mari de români, precum Italia, Spania sau Germania.