Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Ana Birchall – ministrul demis al Justiției – a făcut următoarea declarație pe data de 22 octombrie 2019, după publicarea raportului Comisiei Europene cu privire la Mecanismul de Cooperare și verificare referitor la România:
„[…] Chiar dacă supără pe cineva, adevărul reflectat în raport este că prin activitatea din aprilie până acum activitatea MJ e reflectată într-o notă pozitivă.”
Cum este reflectată activitatea Ministerului Justiției în raportul MCV de anul acesta.
Ana Birchall a fost numit ministru al Justiției în 24 aprilie 2019, acesta fiind motivul pentru care și ia în calcul doar activitatea din aprilie a Ministerului Justiției.
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.
La aderarea din 1 ianuarie 2007, România mai avea încă probleme legate de corupție și reforma judiciară, iar Bulgaria avea probleme cu criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) – ca să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme.
A fost angajamentul celor două state și s-a decis că MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile atât României, cât și Bulgariei. Este o descriere a Comisiei Europene.
Cel mai nou raport MCV a fost publicat pe 22 octombrie 2019.
România este aspru criticată: „în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, a trebuit să își revizuiască în mod frecvent analiza cu privire la evoluțiile din România legate de reforma sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, iar, de fiecare dată, a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, subliniată și în raportul său din noiembrie 2018”, spune raportul.
Același document arată că: „evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac în scurt timp îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care prevede un dialog pentru abordarea preocupărilor legate de statul de drept (și care, prin urmare, poate depăși parametrii evaluați în cadrul MCV)”.
Raportul spune la paginile șase și șapte: „Comisia de la Veneția a adoptat un aviz cu privire la ordonanțele de urgență în iunie 2019, în care confirma îngrijorarea crescândă suscitată de noile modificări și de funcționarea Secției speciale. În cele două noi rapoarte din iunie 2019, GRECO a exprimat preocupări similare. În iulie 2019, ministrul justiției și-a exprimat disponibilitatea de a identifica soluțiile legislative adecvate, în consultare cu sistemul judiciar și cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces de consultare structurată. Cu toate acestea, declarațiile ulterioare ale conducerii guvernului au sugerat că nu vor fi propuse schimbări în ceea ce privește Secția specială. Așadar, problemele ridicate de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneția și de GRECO nu au dus la propunerea de noi modificări.
Numirile în cadrul sistemului judiciar și exercitarea de presiuni asupra instituțiilor judiciare – Evoluțiile înregistrate din noiembrie 2018 până în prezent au confirmat pertinența recomandării formulate cu mult timp în urmă în cadrul MCV de a se lua măsuri astfel încât procesul de numire a procurorilor de rang superior să fie mai solid și independent. În raportul MCV din 2018 fuseseră exprimate preocupări legate în special de procedurile în curs de numire și/sau revocare pentru funcțiile de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și de procuror general.
Raportul din noiembrie 2018 a recomandat:
Într-o primă etapă, nu s-au întreprins niciun fel de măsuri pentru a da curs recomandărilor. Ministrul justiției de la momentul respectiv și-a menținut propunerea de candidat pentru funcția de procuror-șef al DNA. Președintele României a refuzat să numească candidatul respectiv pentru a doua oară în ianuarie 2019. De atunci, procedura a fost suspendată de facto, DNA fiind condusă de un procuror-șef interimar. Ministrul justiției de atunci a continuat, de asemenea, procedura de revocare din funcție a procurorului general, în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele României a refuzat revocarea din funcție în ianuarie 2019, însă, întrucât mandatul noului procuror general trebuia să înceapă în mai 2019, ministrul a organizat un proces de numire în luna aprilie. Așa cum s-a întâmplat și în cazul procedurii de revocare a procurorului-șef al DNA în iulie 2018, ministrul i-a respins pe toți candidații care s-au prezentat sub pretextul că sunt nepotriviți să ocupe funcția respectivă, în ciuda faptului că mulți dintre aceștia, inclusiv procurorul general în exercițiu, ocupau deja funcții de procuror de rang superior. Prin urmare, procurorul general a decis să se pensioneze, iar acum această funcție este, la rândul său, ocupată de un procuror interimar. Ministrul de atunci a lansat o nouă procedură de numire a procurorului general, însă aceasta a fost anulată de noul ministru al justiției, care și-a început mandatul în aprilie 2019. Abordarea adoptată de actualul ministru a permis evitarea deteriorării suplimentare a situației și a creat condiții pentru îmbunătățirea procedurii. Este o abordare care ar trebui continuată cu titlu prioritar de guvernul României întrucât experiența din ultimii ani confirmă riscul imixtiunii politicului în acest proces, în detrimentul calității numirilor, și necesitatea găsirii unei soluții viabile pe termen lung.”
Apoi, același document arată la pagina zece: „În ianuarie 2017, Comisia și-a reiterat recomandarea de a se institui un sistem transparent și bazat pe merite pentru numirea procurorilor de rang înalt, care să poată oferi garanții suficiente împotriva politizării. În raportul din noiembrie 2018 se concluziona că situația se deteriorase, tendință care s-a menținut.
A fost sporită transparența procedurii, în special prin publicarea de către Ministerul Justiției a criteriilor de selecție și evaluare. Ministrul actual al justiției a recunoscut necesitatea aducerii unor îmbunătățiri suplimentare. Cu toate acestea, faptul că au existat patru modificări în mai puțin de șase luni demonstrează faptul că aducerea unor îmbunătățiri utile pe termen scurt nu este sinonimă cu o soluție pe termen lung. Astfel cum s-a precizat în rapoartele MCV anterioare, problemele au o istorie atât de lungă încât trebuie să se găsească modificări care să întrunească consensul și să fie consacrate în legislație. Implicarea Comisiei de la Veneția rămâne cea mai bună modalitate de a se asigura un echilibru între implicarea guvernului și a autorităților judiciare care să se bucure de încrederea populației.”
Continuă să explice la pagina 12: „Respectarea hotărârilor judecătorești – Guvernul României a aprobat, la 3 aprilie 2019, un memorandum cu tema „Măsuri pentru garantarea executării hotărârilor judecătorești împotriva unui debitor public, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ce vizează neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unui debitor public”, ca reacție la grupul de cauze Săcăleanu împotriva României judecate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile cuprinse în memorandum, inclusiv măsurile de reglementare necesare, fac în prezent obiectul unei analize din partea autorităților române în vederea pregătirii punerii lor în aplicare. Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii sunt în etapa finală a dezvoltării aplicației IT „ECRIS”, care va fi utilizată pentru a identifica numărul hotărârilor definitive în care instituțiile publice sunt debitori sau creditori.”
La pagina 15 se precizează că: „Punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești referitoare la membrii parlamentului – Raportul din noiembrie 2018 a evidențiat întârzieri și neconcordanțe aparențe în aplicarea de sancțiuni parlamentarilor în privința cărora, pe baza unui raport al ANI, a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă care constata starea de incompatibilitate sau de conflict de interese. Raportul a evidențiat o posibilă interpretare divergentă a normelor (în special atunci când incidentul de integritate în cauză a survenit în cursul unui mandat anterior sau al ocupării unei funcții anterioare). Raportul a sugerat că este necesar să se clarifice normele privind incompatibilitatea și conflictele de interese în așa fel încât să se îndeplinească obiectivul de referință din MCV referitor la adoptarea unor „decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive”. De la raportul din noiembrie 2018, nu s-au înregistrat noi evoluții în acest sens. În iulie 2019, ministrul justiției a sugerat organizarea unei reuniuni cu toate autoritățile implicate pentru a aborda această chestiune. Acesta ar putea fi un pas înainte constructiv. Obiectivul urmărit ar trebui să fie o soluție durabilă, care să ofere claritatea necesară.”
Sunt câteva aspecte când Ministerul Justiției, sub conducerea Anei Birchall, este menționat în raportul MCV de anul acesta.
Printre acestea se regăsesc, într-adevăr, și câteva mențiuni pozitive, cum ar fi aceea că ministrul actual al Justiției a făcut un progres în transparentizarea procedurii pentru numirea procurorilor de rang înalt, așa cum a cerut Comisia Europeană în ianuarie 2017, într-un raport anterior MCV (pag. 10).
Ana Birchall a fost lăudată și pentru abordarea privind procedura de numire a procurorului general care a permis evitarea deteriorării suplimentare a situației și a creat condiții pentru îmbunătățirea procedurii (pag. 6-7).
Însă, scurtele mențiuni care arată că Ministerul Justiției a luat câteva decizii bune, nu schimbă cu nimic faptul că, per total, raportul MCV pe 2019 este unul dur și majoritar critic la adresa României. Drept urmare, Comisia Europeană arată că trebuie menținută mai departe supravegherea MCV asupra României, comparativ cu Bulgaria, care scapă de monitorizare.
Afirmația ministrului demis al Justiției Ana Birchall este imposibil de verificat pentru că mențiunile Comisiei Europene cu privire la activitatea Ministerului Justițuei nu sunt, explicit, nici de bine, nici de rău. Evaluarea lor, inclusiv de către ministrul demis, poate fi considerată ca fiind una subiectivă.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.