Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

20.07.2019

„În chestiunea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție xperții GRECO] nu aduc niciun argument juridic pentru care aceasta n-ar fi constituțională și necesară.”

Aurelian Pavelescu

PNȚCD

Sursa afirmației: Facebook

Fals

Context

În 9 Iulie 2019 au fost făcute publice două rapoarte ale Grupului Statelor contra Corupției (GRECO) vizând lupta împotriva corupției în România. Acestea au fost publicate simultan pe site-ul Ministerului Justiției și pe site-ul oficial GRECO

Aceste rapoarte atrag atenția asupra acțiunilor întreprinse de autoritățile române, considerând nesatisfăcător progresul desfășurat de România în combaterea corupției.

În acest context, Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD a reacționat pe pagina sa de Facebook:

„Cine este acest GRECO? Ei răspund în fața cui? Parlamentul să facă o Comisie de anchetă! SĂ DECRETĂM ANARHIA ÎN ROMÂNIA!Cine sunt acești experți ai GRECO, care dictează statelor, parlamentelor, guvernelor, popoarelor ce să facă cu Constituțiile lor?”

Apoi a adăugat:

„În chestiunea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu aduc niciun argument juridic pentru care aceasta n-ar fi constituțională și necesară.” cerând de asemenea să fie publice numele experților care au făcut rapoartele GRECO. 

Ce verificăm?

1. Ce este GRECO?
2. Rapoartele GRECO privind situația României - cu accent asupra experților implicați și a recomandării privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție

Verificare

Grupul Statelor contra Corupției 

GRECO, adică Grupului Statelor Contra Corupției,  este un organism de experți anticorupție din cadrul Consiliului Europei.

Consiliul Europei este o organizație independentă de Uniunea Europeană, cu sediul la Strasbourg, care reunește 47 de state membre (28 state membre UE) și vizează protecția drepturilor omului consacrate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Consiliul Europei nu trebuie confundat cu Consiliul European sau cu Consiliul Uniunii Europene.

România este membru al Consiliului Europei din 1993.

Obiectivele Consiliului Europei sunt: protejarea drepturilor omului, protejarea democrației pluraliste și a supremației dreptului, dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin susținerea reformelor politice, legislative și constituționale, încurajarea dezvoltării identității și a diversității culturale a Europei cât și căutarea soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană.

Lupta anticorupție este, așadar, unul din elementele prioritare ale Consiliului Europei.

Pentru a îndeplini aceste obiective Consiliul Europei a dezvoltat o serie de instrumente legale prin care să determine îmbunătățirea capacității statelor membre de a lupta împotriva corupției atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Acest lucru presupune faptic interacțiunea a trei elemente esențiale: 

  • stabilirea de norme și standarde europene
  • monitorizarea conformității cu acestea 
  • consolidarea acestor capacități prin intermediul programelor de cooperare tehnică

Pentru monitorizarea conformității cu standardele stabilite, s-au instituit 10 organisme specializate. Grupul Statelor contra Corupției (GRECO), înființat în 1999, este organismul specializat pe domeniul luptei anticorupție, care monitorizează progresul statelor membre în implementarea obiectivelor specifice.

GRECO își desfășoară activitatea pe baza statutului , a regulilor procedurale și este structurat așa:

  • Comitetul statuar
  • Oficiul
  • Membrii și observatori
  • Secretariat

Conform art. 6 al Statutului, din componența GRECO fac parte 2 reprezentanți ai fiecărui stat membru. Pentru România, la momentul actual, reprezentanții sunt Sorin Tănase, din partea Ministerului Justiției  (în lipsa publicării oficiale a CV-ului, declarația de avere aici) și Anca Jurma, din partea DNA (CV aici). 

Alături de aceștia, există și membri GRECO cu statut de observatori, care nu au drept de vot, dar care pot face declarații orale sau scrise despre subiectele în discuție, ca experți independenți (art. 7).

Monitorizarea presupune procedura de evaluare și procedura de conformitate. 

După evaluare se întocmește un raport care prezintă situația și recomandări menite să promoveze reformele legislative, instituționale și practici necesare. În completare, prin procedura de conformitate se monitorizează implementarea recomandărilor propuse în rapoartele de evaluare, făcând o nouă raportare asupra situației reale privind implementarea lor.

Toate statele membre trec prin procesul de monitorizare, care se face pe runde de evaluare, de către echipe de experți. 

Rundele de evaluare acoperă teme specifice. 

De exemplu, prima rundă de evaluare (2000-2002) a vizat independența, specializarea și mijloacele organismelor naționale implicate în prevenirea și combaterea corupției, în timp ce cea de-a patra rundă de evaluare (și ultima) vizează prevenirea corupției în rândul deputaților, judecătorilor și procurorilor.

Echipele de experți sunt desemnate pentru fiecare rundă de evaluare. 

Conform art. 10 alin. 4 din Statut, fiecare membru desemnează 5 experți care să facă parte din echipele de evaluare. Apoi GRECO numește dintre persoanele desemnate o echipă de experți pentru evaluarea fiecărui stat membru. Fieecare echipă este compusă din 3 experți ale altor state membre decât cel evaluat, asistați de un membru al Secretariatului, cu excepția cazului în care GRECO a decis în alt mod .(Regula nr. 26 din Regulile procedurale).

Raportul de conformitate reprezintă un mod de control al aplicării recomandărilor din raportul de evaluare. 

În acest fel se stabilește dacă o recomandare a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, parțial sau nu a fost pusă în aplicare, la 18 luni de la publicarea raportului de evaluare. În cazurile în care nu toate recomandările au fost respectate, GRECO va reexamina recomandările restante în următoarele 18 luni. 

Acest raport oferă și o concluzie de ansamblu privind implementarea recomandărilor, care permite să se ia o decizie în legătură cu încetarea sau continuarea procedurii de conformitate pentru un anumit stat membru.

Rapoartele GRECO privind România

Nu vom analiza în detaliu conținutul rapoartelor, ci vom scoate în evidență echipele de experți și ce cuprind aceste rapoarte privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

 

 

Raportul din 18 ianuarie 2018 a concluzionat că două dintre cele 13 recomandări au fost implementate satisfăcător sau tratate în mod satisfăcător, patru recomandări au fost parțial implementate și șapte recomandări nu au fost implementate. Prin urmare, nivelul conformității cu recomandările a fost „global nesatisfăcător”.

Apoi, s-au reexaminat recomandările restante în Raportul interimar de conformitate publicat la 9 iulie 2019. În cadrul acestuia, GRECO concluzionează că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra. Trei din recomandările celelalte sunt parțial implementate, iar șase rămân neimplementate. 

Prin urmare, și în cadrul acestui raport, nivelul conformității cu recomandările a fost „global nesatisfăcător”.

Raportorii, asistați de către Secretariat în scrierea raportului, sunt prezentați în conținutul acestuia, fiind vorba despre:

  • Anders Rechendorff, cu funcția de procuror, din partea Danemarcei (CV-ul AICI )
  • Buğra Erdem, cu funcția de judecător raportor al Ministerului Justiției, din parte Turciei.

 

 

Raportul ad hoc a avut loc după modificările aduse legilor justiției începând cu 2017, modificări care au generat un val de proteste publice și care au ridicat îngrijorări cu privire la îndeplinirea standardelor prevăzute de GRECO. 

Prin urmare, GRECO a decis aplicarea Regulii nr. 34 din Regulile procedurale și a avut ca rezultat generarea Raportului ad hoc cu privire la situația României ca urmare a acestor modificări legislative. 

În cadrul acestui raport, care are loc doar în circumstanțe excepționale, GRECO a prezentat o serie de recomandări, printre care desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România evaluează implementarea recomandărilor GRECO cuprinse în Raportul ad hoc și oferă o evaluare generală a respectării de către România a acestor recomandări.

Și în cadrul acestui raport, GRECO își menține recomandarea de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Justificarea acestei recomandări se poate sumariza astfel:

  • GRECO suține în Raportul ad hoc privind consecințele negative ale înființării unei astfel de structuri specializate de urmărire penală și motivele reale care stau la baza acestei decizii rămân și mai relevante în contextul presiunii continue asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA), eliberării din funcție a procurorului-șef al DNA și al influenței crescânde a controverselor aflate în desfășurare în România cu privire la numirile de judecători și procurori. 
  • GRECO constată că recenta modificare adusă Legii nr. 304/2004 prin OUG nr. 7/2019 privind poziția ierarhică a Procurorului-șef a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (a se vedea punctul 28) permite revocarea apelurilor depuse de alte organe de urmărire penală, inclusiv de către Procurorul General, la instanțele de judecată mai mari în grad, de exemplu în cazurile de corupție, și plasează această Secție în afara structurii ierarhice a organelor de urmărire penală
  • GRECO face referire la observațiile Comisiei de la Veneția cuprinse în ultima sa Opinie referitoare la amendamentele privind legile justiției, care statuează că “temerile existente conform cărora noua structură ar servi ca un instrument (suplimentar) de intimidare și de presiune asupra judecătorilor și procurorilor pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”
  • GRECO constată că numărul procurorilor angajați în prezent în cadrul acestei Secții, precum și numărul ofițerilor de poliție judiciară detașați la aceasta, sunt în mod vădit inadecvate față de numărul de cazuri pe care Secția a fost însărcinată să le investigheze
  • GRECO remarcă faptul că înființarea acestei noi secții a primit o evaluare negativă din partea Comisiei Europene în ultimul Raport MCV privind România

Cu toate acestea, GRECO face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 33/23.01.2018 fără să conteste conținutul sau autoritatea deciziei, ia act de aceste date, însă își menține poziția privind desființarea SIIJ prin considerentele prezentate anterior.

Raportorii, asistați de către Secretariat în scrierea ambelor rapoarte, sunt prezentați în conținutul acestora, fiind vorba despre:

  • Panagiota Vatikalou, președinte a Curții de Primă Instanță din Atena, din partea Greciei (CV-ul AICI)
  • Vita Habjan Barboric, președinte a Centrului pentru Prevenirea și Integritatea Serviciilor Publice, din partea Sloveniei (CV-UL AICI)

Concluzie

Afirmațiile lui Aurelian Pavel sunt false. Grupul Statelor contra Corupției (GRECO) este un organism de experți anticorupție din cadrul Consiliului Europei, care monitorizează implementarea standardelor și îndeplinirea obiectivelor Consiliului Europei. Printre obiective se regăsesc protejarea drepturilor omului și dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin susținerea reformelor politice, legislative și constituționale motiv pentru rolul GRECO este de a se pronunța asupra reformelor legislative care nu sunt în concordanță cu standardele sale.

România este parte a Consiliului Europei, de bună voie, din 1993.

Atât numele cât și funcțiile experților raportori sunt publice, trecute în rapoarte. 

În privința Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, GRECO ia act de poziția Curții Constituționale a României însă nu are cum să se pronunțe pe constituționalitatea ei. Experți care au făcut rapoartele aduc însă argumente cerând ferm desființarea secției.

© 2019 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.