Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

25.10.2022

"...nu există o reglementare specifică (n.r. - privind modul în care premierul poate acorda patronaj), așa cum este procedura prin care președintele României poate acorda înalt patronaj. În concluzie, liberalii au vrut să-l facă un mare om de stat pe domnul general Ciucă și foarte probabil i-au inventat un drept pe care îl are doar președintele României".

Beniamin Todosiu

USR, deputat

Sursa afirmației: Camera Deputaților (min. 1:15)

Parțial Adevărat

Context

Autoritățile din Alba Iulia au organizat o serie de manifestări, cu ocazia Centenarului Încoronării, care a avut loc în 15 octombrie 1922. Evenimentele au fost puse sub Înaltul Patronaj al Prim-Ministrului României, titlu onorific pe care deputatul USR de Alba, Beniamin Todosiu, l-a contestat:

Din curiozitate am căutat pe site-ul guvernului României și în comunicările publice ale executivului și nu am găsit o procedură privind modul în care premierul poate acorda patronaj unei acțiuni sau unui eveniment. E și normal să nu găsim, pentru că nu există o reglementare specifică, așa cum este procedura prin care președintele României poate acorda înalt patronaj. În concluzie, liberalii au vrut să-l facă un mare om de stat pe domnul general Ciucă și foarte probabil i-au inventat un drept pe care îl are doar președintele României”.

Nicolae Ciucă nu a fost prezent la evenimente, dar a transmis un mesaj oficial cu această ocazie. Am fost onorat să acord Înaltul Patronaj evenimentelor care marchează un secol de la Încoronarea Suveranilor României Mari și doresc să felicit autoritățile locale și pe toți cei implicați pentru că au ales să evoce acest moment istoric printr-o serie de manifestări deosebite, a notat premierul, printre altele.

Ce verificăm?

În ce condiții se acordă înaltul patronaj unor evenimente și cine are acest atribut.

Verificare

Patronajul acordat unui eveniment este o distincție onorifică și nu prezintă niciun fel de obligații financiare sau de organizare. El NU este reglementat prin lege și este mai degrabă o cutumă transmisă peste generații. 

De regulă (în sensul de uzanță, nu de reglementare), Înaltul Patronaj (similar patronajului, dar „înalt” se referă la funcția importantă pe care o are o personalitate care girează evenimentul respectiv) se acordă de către șeful unui stat sau de casa regală. În România, ambele variante se pot întâlni. 

  • Administrația Prezidențială are un regulament prin care se determină ce departamente se ocupă de analizarea cererilor de acordare a Înaltului Patronaj. În practică, proiectele se depun la Administrația Prezidențială, care decide dacă evenimentele îndeplinesc criteriile subiective necesare.
    Deși nu are o secțiune aparte pentru acest domeniu, cu o căutare pe site-ul Președinției se pot găsi evenimentele patronate în ultimii ani.
  • Casa Regală a României are o tradiție îndelungată a acordării Înaltului Patronaj, definit ca ”o recunoaștere a calității unei organizații, instituții sau a unui proiect”. Potrivit site-ului oficial, acordarea Înaltului Patronaj ”reflectă totodată interesul acelui membru al Familie Regale în domeniul respectiv”. În plus, ”Înaltul Patronaj se acordă instituțiilor, organizațiilor și evenimentelor anuale a căror activitate se circumscrie Viziunii pe 30 de ani a Casei Regale a României”. Pe site-ul Casei regale se regăsește și lista cu evenimentele și organizațiile patronate.
  • Guvernul României nu are un regulament și nici o uzanță în acorda patronaje. Este adevărat că, în ultimii ani, nu există alte proiecte sub ”înaltul patronaj” al prim-ministrului României (așa cum relevă o căutare pe site-ul oficial al Guvernului), iar Centenarul Încoronării de la Alba Iulia este singurul de acest fel din guvernarea lui Nicolae Ciucă.

Totuși, este de subliniat că Înaltul Patronaj nu este apanajul unei singure instituții și/sau personalități anume. În Europa, există diverse entități care acordă această distincție onorifică, de regulă după o cerere prealabilă a beneficiarului și în urma analizării proiectului. Sunt țări care îi conferă expres acest drept doar șefului statului și altele unde diverse personalități îș pot acorda.

Câteva exemple:

  • Parlamentul European își acordă patronajul evenimentelor precum conferințe, dezbateri, seminare, școli de vară etc. ”cu condiția să aibă o dimensiune europeană clară, în special prin evidențierea rolului și contribuției Parlamentului European sau a Uniunii în domeniul în cauză, să fie de o înaltă calitate și să aibă un impact semnificativ”.
  • Italia – doar președintele Republicii poate acorda Înaltul Patronaj, care își manifestă astfel ”aprecierea personală a evenimentelor de interes instituțional, cultural și social semnificativ”.
  • Franța – președintele poate acorda Înaltul Patronaj, în aceeași măsură în care și miniștrii în funcție pot face acest lucru (exemple aici, aici și aici).
  • Germania – atât președintele, cât și cancelarul acordă Înaltul Patronaj fie unor evenimente naționale, fie internaționale (ca Summit-ul privind Sănătatea Mondială, patronat de Olaf Scholz, alături de Emmanuel Macron și Tedros Adhanom Ghebreyesu – și organizația pentru eradicarea foametei, WHH, patronată de Frank-Walter Steinmeier)

Concluzie

Afirmația lui Beniamin Todosiu este parțial adevărată. Nu există reglementări privind acordarea Înaltului Patronaj de către prim-ministrul României și nici o uzanță în acest sens. Totuși, România nu prevede în mod specific exclusivitatea acestui drept (ca Italia). În plus, practica europeană arată că patronajele și înaltele patronaje pot fi conferite de diverse personalități ale statului.

Ultimele Fact Check-uri

© 2022 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.