Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

07.07.2018

Nu cred că a existat în practică ca un funcționar public care a făcut abuz a făcut pentru un prieten.

Cătălin Rădulescu

Sursa afirmației: Digi24

Fals

Context

Comentând pe marginea câtorva dintre modificările Codului penal, deputatul PSD Cătălin Rădulescu a fost întrebat şi despre redefinirea ariei de acoperire a abuzului în serviciu, care, în varianta votată în Parlament, acoperă numai foloasele obţinute pentru sine și rude  până la gradul al doilea:

 

Cătălin Rădulescu a argumentat în felul următor:

Pentru că nu a existat această practică în abuzul în serviciu, ca un folos pe care îl face un funcționar public din cauză că nu respectă o legislație, o ordonanță de Guvern sau o ordonanță de urgență, sau o pune în aplicare în mod eronat, cu bună știință, o face pentru el sau pentru un afin de-al lui până la gradul al II-lea. Nu cred că a existat în practică ca un funcționar public care a făcut abuz a făcut pentru un prieten. Asta este o chestiune care nu era în regulă și producea foarte multe posibilități de abuzuri din partea procurorilor.

Ce verificăm?

Pornind de a afirmaţia deputatului PSD, am dorit să vedem dacă există cazuri în care un funcţionar public să fie cercetat pentru abuz în serviciu, iar cel care a obţinut foloase să nu-i fie rudă, ci prieten.

Verificare

Nu putem acoperi toate cazurile, însă ne vom concentra asupra celor în care au fost implicate persoane cu funcții publice înalte. Mai jos, vom prezenta elemente din rechizitoriu pentru două cazuri de abuz în serviciu.

 

 

1. Constantin Nicolescu, fost președinte al CJ Argeș

 

Potrivit unui comunicat al DNA din 23 noiembrie 2015, Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată pentru (1) folosire a influenței de către o persoană care deține o funcție de conducere, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, (2) abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 acte materiale) şi (3) instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracțiuni, din care 3 în formă continuată).

 

În același dosar este inculpat şi Mircea Gheorghe Drăghici, deputat în Parlamentul României la vremea respectivă, pentru (]) complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 acte materiale) şi (2) complicitate morală mijlocită (în forma complicității la instigare) la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracțiuni, din care 3 în formă continuată).

 

Ceilalţi inculpaţi sunt reprezentanţi ai firmei implicate, primari din judeţul Argeş şi directorul executiv la Agenției de Implementare a Proiectelor Argeș.

 

Comunicatul prezintă detalii din rechizitoriu, din care reţinem următoarele:

 

[…] inculpatul Nicolescu Constantin, în baza înțelegerii cu inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe, a identificat și pus în aplicare un mecanism fraudulos prin care au fost încheiate contracte de servicii de consultanță și/ elaborare strategii de dezvoltare locală de autoritățile publice locale cu o anumită entitate – SC European Project Consulting SRL București – în care era interesat inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe, în scopul obținerii unor foloase necuvenite pentru entitatea respectivă și pentru acesta din urmă, cu consecința producerii unui prejudiciu în bugetul unităților administrativ teritoriale.
Acest lucru a fost posibil prin îndeplinirea necorespunzătoare, de către inculpatul Nicolescu Constantin, a atribuțiilor de serviciu […], nejustificând sumele de bani plătite efectiv din bani publici către SC European Project Consulting SRL București (firmă a cărei reprezentanți aveau legături de interes personal și de grup cu inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe).
[…]
Obținerea necuvenită de foloase materiale de către SC European Project Consulting SRL București, SC European Project Consulting Management SRL Pitești și implicit de către asociații acestor societăți comerciale, a fost facilitată de îndeplinirea, în mod defectuos, a actelor de serviciu de către conducătorii instituțiilor și autorităților publice respective, cu consecința producerii de pagube materiale acestor entități.

 

Dosarul se află, în momentul de faţă, la ÎCCJ; ultima şedinţă de judecată a avut loc pe 26 iunie, hotărându-se amânarea cauzei pentru 27 septembrie.

 

2. Radu Mazăre, fost primar al Municipiului Constanţa

 

În data de 3 aprilie 2015, potrivit unui comunicat al DNA Constanţa, s-a dispus trimiterea în judecată a lui Radu Mazăre, primar al Municipiului Constanţa la momentul comiterii faptelor, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de abuz în serviciu, alături de Sorina Gina Hortolomei Moscu, la data faptelor reprezentant al societăților comerciale SC Mehmetoglu SRL, SC Bulevard SA și SC Millenium Global Development SA, pentru săvârșirea a două infracțiuni de spălare a banilor.

 

În dosar sunt menţionate mai multe terenuri subevaluate din patrimoniul municipal, care au fost vândute la un preţ derizoriu către societăţi al căror reprezentant legal era Sorina Hortolomei, astfel provocând Municipiului Constanța pagube materiale și totodată au fost obținute foloase necuvenite cumpărătorului bunului.

 

În ceea ce priveşte relaţia dintre Radu Mazăre şi Sorina Hortolomei, redăm din rechizitoriu următorul pasaj:

Astfel cum s-a arătat anterior, între inculpații Mazăre Radu Ștefan
și Hortolomei Moscu Sorina Gina există o veche și strânsă legătură,
manifestată atât în plan personal cât și de afaceri. Această legătură explică atât vânzarea celor două terenuri la un preț redus și plătibil în rate, cu prejudicierea subsecventă a patrimoniului mun. Constanța cât și toate celelalte înlesniri acordate societății aparținând inculpatei – reeșalonarea obligațiilor de plată și acordarea unui termen de grație.

 

Ultima soluţie dată în acest dosar a fost condamnarea fără acord de recunoaştere, în data de mai 2018.

 

Observăm, aşadar, că există cel puţin două cazuri cunoscute în care de foloasele de pe urma abuzului în serviciu au beneficiat nu rude, ci cunoştinţe sau prieteni ai funcţionarilor publici implicaţi.

Concluzie

Afirmaţia lui Cătălin Rădulescu este falsă. Am identificat cel puţin două cazuri în care beneficiarul abuzului în serviciu nu este o rudă – cel în care este implicat fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Niculescu, şi cel în care este implicat fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult