Ce verificăm?

Ce presupune inițiativa legislativă la care face referire Claudiu Târziu.

Verificare

Claudiu Târziu spune că printre inițiatorii propunerii legislative se află parlamentarul AUR, Alin Coleșa, alături de alți parlamentari neafiliați. 

Este vorba de propunerea legislativă BP679/2023 (înregistrată la Senat cu numărul L440/2023), respinsă de senatori în 9 octombrie 2023. Această propunere ar fi adus nou în legislația românească opțiunea solicitării și obținerii Cărții Verzi, document de identificare care ar funcționa ca permis de muncă pentru persoanele care îndeplinesc cumulativ câteva condiții. Acestea sunt enumerate vag, fără a menționa felul în care persoanele le-ar putea îndeplini:

• își asumă identitatea culturală română,
• „posedă cunoştinţe de limbă română corespunzătoare”,
• sunt membri ai unei organizații a românilor de pretutindeni,
• dovedesc o „manifestare de cult și respect pentru tradițiile și obiceiurile românești”,
• completează o declarație scrisă prin care își „declară afilierea la poporul român” 

Propunerea venea în completarea Legii nr. 299/2007, lege care reglementează sprijinul și drepturile acordate românilor din diaspora, pentru păstrarea identității culturale și naționale.

Legea din 2007 prevede următoarele drepturi are românilor de pretutindeni:

– acces gratuit în România la instituţiile publice de cultură, monumente istorice, situri de patrimoniu;

– dreptul de a studia în România, la toate nivelurile şi formele de învăţământ;

– dreptul de a solicita şi de a obţine, prin concurs, burse de studiu în România;

– dreptul de a participa la stagii de perfecţionare în România şi de a beneficia de facilităţile aferente pentru cadrele didactice;

– sprijin financiar sau material al statului român pentru manuale, cărţi de specialitate, beletristică, publicaţii şi alte materiale editate sau pe suport electronic în limba română;

– sprijin financiar sau material al statului român pentru construcţia sau renovarea lăcaşelor de cult în statul de cetăţenie/reşedinţă;

– sprijin financiar sau material al statului român pentru construcţia sau renovarea de instituţii educaţionale cu predare în limba română în statul de cetăţenie/reşedinţă;

– sprijin financiar sau material al statului român pentru susţinerea manifestărilor culturale, artistice şi religioase ale românilor de pretutindeni, a învăţământului în limba română, precum şi pentru funcţionarea organizaţiilor culturale ale românilor de pretutindeni şi pentru alte activităţi legate de obiceiurile şi tradiţiile acestora;

– de a participa la Congresul Românilor de Pretutindeni;

– de a obţine vize gratuite pentru participarea la activităţi având ca scop menţinerea şi afirmarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, organizate în România;

– de a solicita şi de a obţine sprijin pentru editarea de publicaţii şi realizarea de producţii audiovizuale în limba română, precum şi pentru crearea de mass-media proprii;

– de a primi distincţii ale statului român pentru promovarea valorilor culturale, spirituale şi ştiinţifice româneşti”.

Conform legii, „românii de pretutindeni” ar fi persoanele de etnie română și cele care aparțin filonului cultural românesc din afara granițelor României (fără să definească în mod clar felul în care se poate certifica această apartenență).

În plus, legea mai furnizează informații și despre organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni, funcționarea Centrului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni etc.

Principala completare a propunerii legislative pentru legea de mai sus, la care face referire Claudiu Târziu, constă în adăugarea dreptului la Cartea Verde, „documentul în baza căruia se identifică cetățenii străini și apatrizii de origine română, care își declară pe proprie răspundere și își asumă identitatea culturală românească și îndeplinesc condițiile prevederilor art. 6 alin. (1) litera a) și b) din prezenta lege”. Cartea Verde ar fi de fapt un permis de muncă cu valabilitate de 5 ani, cu posibilitate de reînnoire. Din condițiile pentru obținerea Cărții Verzi enumerate mai sus, înțelegem că propunerea avea ca scop oferirea dreptului de a munci în România unor persoane de etnie română (sau care se declară români), fără să fie necesar să fie și cetățeni ai României. 

Cartea Verde îi oferă titularului, printre altele, „posibilitatea de angajare sau desfășurare a activității profesionale sau economice în condiții egale celor acordate cetățenilor români”.

Documentul se obține prin completarea unui cereri, prin dovedirea cunoașterii limbii române (de exemplu, prin depunerea unui certificat de competență lingvistică) și prin completarea unei declarații de afiliere la poporul român.

Aici se găsesc informații despre modalitățile prin care străinii (prin termenul „străini” înțelegem cetățenii statelor care nu sunt membre UE sau ale Spațiului Economic European) pot fi angajați în România: există mai multe categorii de lucrători, angajatorii fiind adesea cei răspunzători de obținerea documentelor necesare în vederea imigrării. Șederea pe termen lung este de asemenea reglementată:

„Dreptul de ședere pe termen lung se acordă cetățenilor unui stat UE/NonUE pe o perioadă de 10 ani în cazul în care sunteți membru de familie al unui cetățean român și de 5 ani dacă aveți reglementată șederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege”.

Proiectul a primit doar avize negative

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil propunerea legislativă BP679/2023, pentru motivele:

• cetățenii străini care se identifică drept români, pe proprie răspundere, ar putea obține Cartea Verde prin completarea unei simple declarații, lucru care ar discrimina celelalte tipuri de lucrători,
• unele condiții de eligibilitate sunt vagi (de exemplu respectul față de tradiții),
• propunerea ar presupune și recunoașterea diplomelor celor ce ar urma să muncească în România, însă nici Ministerul Educației și nici Ministerul Muncii nu au fost consultate.

Consiliul Legislativ a dat de asemenea aviz nefavorabil, principalele motive fiind legate de nerespectarea și/sau încălcarea unor regulamente UE privind nediscriminarea. 

Senatorii au votat în proporție de 87,15% pentru respingere, astfel:

-PNL, PSD, UDMR, USR: pentru respingerea propunerii legislative,

-AUR: contra respingerii (cu excepția senatorului Adrian Costea, care s-a abținut),

-dintre senatorii neafiliați, 4 au votat pentru respingere și 2 contra respingerii.

Concluzie

Declarația senatorului AUR este trunchiată. Propunerea legislativă a fost respinsă pentru că avea avize negative atât de la Consiliul Economic și Social, cât și de la Consiliul Legislativ. Printre motivele invocate de membrii comisiilor sunt încălcarea principiilor de nediscriminare, condițiile neclare de eligibilitate pentru Cartea Verde și lipsa consultării tuturor ministerelor care ar fi urmat să aibă atribuții.

*Foto: Claudiu Târziu / Facebook