Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

06.04.2021

„România a fost primul stat la nivelul Uniunii Europene care a reglementat separat, într-o lege specială, avertizorii de integritate.”

Anda Diana Buzoianu

USR-PLUS

Sursa afirmației: Camera Deputaților

Fals

Context

După ce a participat, împreună cu reprezentanţii societăţii civile, ai guvernului şi ai ambasadelor, la o dezbatere pe tema protecţiei de care beneficiază avertizorii de integritate din România, Diana Anda Buzoianu, deputatul al alianţei USR PLUS a declarat pe 26 martie 2021:

„România a fost primul stat la nivelul Uniunii Europene care a reglementat separat, într-o lege specială, avertizorii de integritate. În realitate, au fost puse în practică puţine garanţii concrete pentru protejarea acestora.”

Ce verificăm?

Dacă România este primul stat UE care a adoptat o lege specială pentru protecţia avertizorilor de integritate.

Verificare

În iulie 2004, guvernul condus de Adrian Năstase a inițiat un proiect legislativ privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

În expunerea de motive se menționează recomandările Greco din 2002 și Convenția ONU împotriva corupției semnată de România în 2003. Același document arată că este un demers pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.  Proiectul legislativ a trecut de Senat și apoi de Camera Deputaților și a fost adoptat în decembrie 2004, devenind  legea 571.

 Greco atrăgea atenția în 2002 că, în ciuda măsurilor luate de România până în acel moment, fenomenul corupției era o constantă în viața de zi cu zi a românilor. În mod particular, raportul se referea la lipsa de încredere a unora dintre cetățeni în instituțiile și autoritățile publice, dar și în liderii politici și alți oficiali. 

Conform punctului 81 din raport, această lipsă de încredere constituia un obstacol în fața succesului măsurilor luate în vederea prevenirii și combaterii corupției. Mai mult, se arăta că lipsă de încredere ar fi putut avea legătură cu complexitatea și lipsa de transparență a mecanismelor administrative din România.

Pe lângă acest aspect, raportul făcea trimitere și la lipsa trainingurilor specializate în prevenirea și combaterea corupției pentru angajații din administrație și recomanda înființarea de centre de training specializate pentru membrii din interiorul administrației. (Punctul 91)

Nu în ultimul rând, se menționa că cele mai grave forme de corupție în România erau asociate crimei organizate, lucru care determina necesitatea folosirii tuturor mijloacelor pentru a aduna probe cu privire la aceste fapte. (Punctul 99)

În ceea ce privește Convenția ONU împotriva corupției, art. 8, lit. 4 prevede că fiecare stat parte are în vedere, de asemenea, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme de natură să înlesnească semnalarea prin agenții publici ai autorităților competente a actelor de corupție despre care au luat cunoștință în exercițiul funcțiilor lor.

Conform unui alt raport, de data aceasta elaborat de Transparency International, ţara noastră a fost prima din Europa continentală care a adoptat o lege specială a avertizorilor de integritate. Doar că UK (care a intrat în UE în 1973 și a ieșit în 2020), a adoptat încă din 1998, PIDA (Public Interest Disclosure Act).    

Prevederile directivei europene privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, adoptată în 2019, care, printre altele, extinde protecţia avertizorilor de integritate şi la sectorul privat, trebuie transpuse în legislaţia naţională până la finalul acestui an.  

Concluzie

Afirmaţia Dianei Buzoianu este falsă. România nu era în Uniunea Europeană când a adoptat o lege specială pentru protecţia avertizorilor de integritate. Țara noastră a făcut acest lucru în 2004, după ce a semnat o convenție ONU împotriva corupției și după ce a fost criticată în raportul GRECO. La acel moment, UK era deja în UE și luase măsuri legale încă din 1998. 

În prezent, proiectul de lege care aliniază legislaţia naţională la prevederile directivei europene din 2019 privind protecţia avertizorilor de integritate se află în dezbatere publică. 

Ultimele Fact Check-uri

© 2021 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.