Ecaterina Andronescu
„Deci nu putem să punem școala românească la colț ca fiind cea mai slabă din Europa, așa cum aud câteodată și fără îndoială că sunt necăjită când aud asemenea lucruri.”
Trunchiat
Barometru Factual
Educatie
Data verificării: 21.12.2020
www.factual.ro

Context

Într-o dezbatere online organizată de Selly, Ecaterina Andronescu-  fost ministru al Educaţiei şi senator din partea PSD a declarat că cei peste cinci milioane de români care muncesc în afara ţării s-au format profesional în învăţământul din România şi reprezintă o dovadă a performanțelor acestuia:

„Deci nu putem să punem școala românească la colț ca fiind cea mai slabă din Europa, așa cum aud câteodată și fără îndoială că sunt necăjită când aud asemenea lucruri.”

Ce verificăm?

Care sunt performanţele sistemului de învăţământ românesc în comparaţie cu restul statelor din Europa.

Verificare

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a dezvoltat un set de teste standardizate (PISA-Programme for International Student Assessment) care măsoară competenţele elevilor în trei domenii: matematică, ştiinţe şi citire/lectură. 

Testele se aplică elevilor în vârstă de 15 ani din mai multe ţări şi sunt recunoscute la nivel internaţional. În ultimul ciclu de teste PISA au participat 600.000 de elevi din 79 de ţări.  

Conform celor mai recente rezultate, din 2018, elevii din România au obţinut cel mai bun scor la matematică, 430 de puncte, la egalitate cu cei din Muntenegru. Performanțe mai slabe au avut elevii din Moldova, Kosovo sau Bosnia şi Herţegovina. 

La ştiinţele exacte, scorul a fost de 426, mai bun decât cel al elevilor din Bulgaria, Albania, Kosovo, iar la citire/lectură elevii români au obţinut rezultate mai bune decât cei din Bulgaria, Moldova, Cipru şi Albania. 

Dintre statele membre ale UE, doar Bulgaria a obţinut un scor agregat mai mic decât al României.

Datele obţinute de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică se referă însă şi la alte aspecte cum ar fi performanţele elevilor raportate la mediul economic sau procentul copiilor care nu posedă competenţele minime necesare pentru a funcţiona cu succes în societate. 

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al românilor care muncesc în străinătate, o analiză a OCDE arată că majoritatea acestora au studii de bază/medii, iar dintre țările vecine, doar emigranţii din Serbia au un nivel de educaţia mai scăzut. În privinţa şcolilor profesionale, care ar putea oferi calificări căutate pe piaţa muncii din afara ţării, chiar Ecaterina Andronescu recunoaște că nu dădeau rezultate şi că abia şcolile profesionale duale, relativ noi, răspund cerinţelor din piața muncii.

Procentul tinerilor români cu un nivel scăzut de cunoştinţe este printre cele mai mari din UE, iar situația nu s-a îmbunătățit faţă de ciclul anterior de testare.  

TIMSS este o evaluare care măsoară nivelul elevilor claselor a IV-a și a VIII-a la matematică și știință. La ultima rundă de testare, România avea cea mai mare cotă de analfabetism ştiinţific din Europa.

Concluzie

Afirmaţia Ecaterinei Andronescu este trunchiată. Performanţa sistemului românesc de învăţământ nu este cea mai slabă din Europa, strict din perspectiva testării competenţelor elevilor, însă avem cel mai mare procent de analfabetism ştiinţific, stăm prost la rata abandonului şcolar timpuriu şi avem cel mai mic procent de absolvenţi de studii superioare din Uniunea Europeană. 

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.