Ce verificăm?

1. Pentru ce a fost acuzată Elena Udrea în dosarul Gala Bute.
2. Ce avantaje a avut fostul ministru al Turismului în acest eveniment.
3. Dacă a fost judecată de un complet legal constituit.
4. Dacă s-a decis confiscarea aceleiași sume pe care a plătit-o ministerul pentru gală.

Verificare

Gala Bute s-a desfășurat în 2011, moment în care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului condus de Elena Udrea a devenit sponsorul principal al evenimentului sportiv. Boxerul Lucian Bute punea la bătaie centura IBF la categoria super mijlocie.

Tot atunci, jurnalistul Cătălin Tolontan a început să publice investigații care semnalau un parteneriat îndoielnic pe care Ministerul condus de Elena Udrea l-a încheiat cu o firmă condusă de Rudel Obreja, președintele Federației Române de Box de la acea vreme. Toate investigațiile jurnalistice despre Gala Bute pot fi citite AICI.

Procurorii

DNA a trimis dosarul Gala Bute în fața judecătorilor în 2015, dar acesta a fost instrumentat de mai mulți procurori din aceeași instituție.

Mai întâi s-a ocupat procuroarea Alina Florentina Stoica, șefa biroului anticorupție pe fonduri europene din cadrul DNA, care a cercetat mai bine de un an și jumătate dosarul Galei Bute, ajungând la concluzia că doar Rudel Obreja era vinovat pentru cheltuirea ilegală a banilor publici.

Conducerea DNA i-a invalidat Alinei Stoica rechizitoriul și a decis că cercetările trebuie reluate.

Apoi, noul procuror care s-a ocupat de caz s-a pensionat și în final rechizitoriul care a trimis-o pe Udrea, în 2015, în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost Marius Bulancea şi Ana Dana.

Am găsit rechizitoriul online pe juri.ro.

Din rechizitoriu aflăm că prin semnătura Elenei Udrea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a încheiat în 2011 un contract de servicii, fără anunț de participare, cu firma lui Rudel Obreja.

Obiectul contractului era promovarea României în cadrul Galei Bute. Decizia de colaborare a venit în urma unor discuții informale între cei doi și s-a concretizat într-un întreg sistem de fraudare a fondurilor publice în care au fost atrase persoane apropiate de Elena Udrea, pe care ea însăși l-a condus, spun procurorii.

Un consilier și un asistent personal, alături de un secretar din minister, plus directorul Companiei Naționale de Investiții (CNI) toți condamnați odată cu ea la închisoare, ar fi primit cu ştiinţa Elenei Udrea sume de bani de la reprezentanții unor firme în schimbul garanției că vor primi fonduri publice la timp pentru niște lucrări. Anchetatorii spuneau că banii au ajuns direct la Elena Udrea sau la persoane indicate de ea.

Pe lângă asta, Elena Udrea ar fi convins funcționari din minister în avantajul lui Rudel Obreja.

Tot potrivit DNA, peste 8 milioane de lei de la bugetul de stat au fost folosiți pentru promovarea unui eveniment organizat de o firmă privată, iar membrii grupării au încercat să deconteze suma programele cu finanțare europeană.

În final, Udrea a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru:

• luare de mită (3 infracțiuni),
• abuz în serviciu,
• tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Condamnarea

Elena Udrea a fost condamnată definitiv pentru toate cele trei infracțiuni, în baza acestui rechizitoriu, la 6 ani de închisoare de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe data de 5 iunie 2018. Decizia a menţinut hotărârea luată pe fond de Secţia Penală de la ÎCCJ. Găsim sentința pe site-ul ICCJ.

În baza aceleiași sentințe, ICCJ a decis că Elena Udrea trebuie să plătească cei 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism. Exact aceeași sumă de bani pe care MDRT a cheltuit-o în Gala Bute.

Elena Udrea a fugit din țară în Costa Rica înainte de sentința finală și a fost arestată preventiv pe 4 octombrie 2018, în urma unei cereri de extrădare a Interpol, și a rămas închisă până pe 20 decembrie, când a fost eliberată după ce ICCJ a decis suspendarea executării pedepsei în cazul său.

A fost o consecinţa a hotărârii CCR prin care constituirea completurilor de 5 judecători de la instanţa supremă a fost declarată nelegală.

Ceea ce ne face să menționăm completul de 5 judecători de la ICCJ care a stabilit sentințele finale în cazul Galei Bute. Acesta a fost format din: Mirela Sorina Popescu, Constantin Epure, Simona Daniela Enceanu, Ionuț Mihai Matei și Simona Elena Cîrnaru.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis în noiembrie 2018 că, încă din 2014, doar patru din cei cinci judecători se schimbau, nu și președintele, iar instanța supremă nu a respectat legea așa cum au adoptat-o senatorii și deputații.

În urma deciziei CCR, Înalta Curte a trebuit să refacă procedura de alegere prin tragere la sorți a tuturor judecătorilor din completurile de 5 și să reia toate procesele în curs aflate pe rolul lor.

Elena Udrea primise sentință definitivă, dar în urma deciziei CCR a putut ataca sentința definitivă, pentru că nu și-a epuizat toate căile de atac prevăzute în Codul de Procedură Penală

Concluzie

Afirmațiile Elenei Udrea sunt parțial false.

Udrea a fost obligată, de Instanța Supremă la plata unei sume de peste 8 milioane de lei către stat, sumă plătită de ministerul pe care-l conducea pentru un eveniment organizat de o firmă privată.  Lucru pe care-l spune și ea. Și, are dreptate când spune că a fost condamnată de un complet constituit cu nerespectarea procedurii de tragere la sorți a membrilor acestuia.

Dar ea nu a fost acuzată de fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, ci de procurorii de caz care au instrumentat dosarul și care au acuzat-o de trei infracțiuni și nu de faptul că a primit aplauze.