Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

27.07.2018

În prezent este în vigoare raportul privind standardele europene privind independenţa sistemului judiciar, adoptat de Comisia de la Veneţia, document oficial, nu un draft, ce aveţi acum. Documentul pe care îl prezintă acum e un draft care nu poate să bată ceea ce au votat data trecută decât dacă vor schimba acel raport.

Eugen Nicolicea

PSD

Sursa afirmației: Agerpres

Fals

Context

Comisia de la Veneția a transmis de curând raportul preliminar privind recomandările modificărilor aduse Legilor Justiției. În cadrul acestui context, președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a declarat următoarele:

În prezent este în vigoare raportul privind standardele europene privind independenţa sistemului judiciar, adoptat de Comisia de la Veneţia, document oficial, nu un draft, ce aveţi acum. Documentul pe care îl prezintă acum e un draft care nu poate să bată ceea ce au votat data trecută decât dacă vor schimba acel raport. Cu privire la respectarea independenței judecătorilor și procurorilor, în legea propusă și în legea adoptată, știți că este o diferență între ce s-a propus și ce s-a adoptat, respectă întocmai aceste standarde europene. Cei care nu respectă sunt cei de la Comisia de la Veneția ținând cont că în raportul respectiv adoptat de ei se vorbeşte că există o multitudine de modele, nu se poate recomanda un anumit model, zic ei, şi în majoritatea cazurilor procurorii de rang înalt sunt numiți fie de guvern, fie de Parlament. Nici pomeneală de cuvântul ‘preşedinte’ în raportul adoptat. Şi să vă spun de ce. În multe ţări din Europa nu există preşedinte. Dacă acum ne fac o recomandare în sensul acesta, trebuie să îşi modifice propriul raport”.

Ce verificăm?

Dacă cele două rapoarte la care face referire Eugen Nicolicea, respectiv Raportul privind standardele europene referitor la independența sistemului judiciar și Raportul preliminar privind recomandările modificărilor adus Legilor Justiției în cazul României prezintă prevederi contradictorii.

Verificare

Verificarea are la bază studierea Raportul privind standardele europene referitor la independența sistemului judiciar și a Raportul preliminar privind recomandările modificărilor adus Legilor Justiției în cazul României. Trebuie însă specificat faptul că, în evaluările sale, Comisia de la Veneția nu ia în calcul doar acest raport, ci și o serie de alte elemente precum alte rapoarte ale sale, decizii CEDO sau opinii precedente (adoptate, nu draft).

 

1. Ce este Comisia de la Veneția?

 

 

Comisia de la Veneția este denumită formal Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, fiind un organ consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională care a devenit,din anul 1990 de la înființare până în prezent, o instituție de expertiză independentă în domeniu, recunoscută la nivel internațional.

 

Rolul Comisiei de la Veneția este să ofere recomandări legislative statelor membre, pentru a oferi ajutor în alinierea structurilor juridice și instituționale ale statelor membre la standarde europene, în următoarele domenii de expertiză: democrație, drepturile omului și întâietatea (preemțiunea) dreptului. De asemenea, un rol deosebit al Comisiei presupune gestionarea conflictelor, oferind în acest sens un ajutor constituțional de urgență statelor în tranziție.

 

În cadrul Comisiei, țările membre sunt reprezentate prin profesori universitari de drept public și internațional, judecători ai curților supreme și constituționale, membrii ai parlamentelor naționale și un număr de funcționari publici. Din partea României, în prezent, la Comisia de la Veneția îi avem pe Tudorel Toader, ministrul justiției, și pe Bogdan Lucian Aurescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

 

2. Raportul privind standardele europene referitor la independența sistemului judiciar (Partea I și Partea II)

 

În ce context apare raportul și la ce se referă?

Acest raport, publicat în anul 2010, este rezultatul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (denumită și Comisia de la Veneția), ca urmare a cererii oficiale de formulare a unei opinii a Comitetului pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului (parte a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), privind starea concretă a lucrurilor din sistemul judiciar, cât și a propunerilor pentru dezvoltarea ulterioară a membrilor săi. Acest raport are la bază o analiză comparativă care ia în considerare tipurile de sisteme juridice existente în Europa și este compus din două părți.

 

Cui i se aplică raportul?
Prezentul raport are caracter general și se aplică tuturor statelor membre, spre deosebire de Raportul preliminar privind Legile Justiției, care prezintă recomandări făcute pentru România în mod distinct, specifice sistemului nostru juridic, vizând impactul modificărilor în sistemul judiciar.

 

Ce conține raportul?

Prima parte se referă la independența judecătorilor și analizează standardele existente cu privire la independența puterii judecătorești, dar și aspectele specifice ale independenței justiției, care au în vedere nivelul la care este garantată independența justiției și aspecte care vizează minimizarea posibilităților de influențare ale judecătorilor.

 

Standardele avute în vedere în cadrul primei părți ale acestui raport vizează aspecte precum: nivelul la care este garantată independența justiţiei; temeiul pentru numirea și promovarea judecătorilor; organele de numire şi cele consultative; mandatul de judecător (durata exercitării funcției, inamovibilitatea și disciplina, transferurile); remunerarea judecătorilor; bugetul justiției; absența influențelor exterioare nepotrivite; caracterul definitiv al hotărârilor judecătorești; independența în interiorul puterii judecătorești; repartizarea cauzelor și dreptul la un judecător natural.

 

Cea de-a doua parte a raportului vizează organele de urmărire penală. În acest al doilea segment, raportul conține o serie de recomandări care se concentrează pe garanțiile acordate organelor de urmărire penală împotriva presiunilor externe, în contextele legislative pluriculturale ale țărilor membre ale convenției.

 

În acest sens, Comisia recomandă elemente care să asigure independența procurorilor pornind de la aspecte precum: calitățile procurorilor; pericolele legate de deciziile incorecte și de interferență; independența „externă” și „internă”; procurorul general (numire și revocare; responsabilitatea publică a Parchetului); alți procurori decât cel general (numire; disciplină; garanții de ne-interferență în munca procurorilor; imunitate, reținere și securitate); Consiliul Procurorilor; remunerație și formare; puterile procurorilor în afara domeniului penal.

 

3. Raportul de opinii preliminare a Comisiei de la Veneția privind România

 

În ce context apare raportul preliminar și la ce se referă?

Acest raport, publicat și transmis României în 13 iulie 2018, este rezultatul preliminar (draft) al Comisiei de la Veneția, ca urmare a cererii oficiale de formulare a unei opinii a Președintelui României, cât și a Comitetului de Monitorizare (parte a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), privind proiectele de modificare a legilor nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

 

De ce a fost publicat raportul preliminar?

Publicarea Raportului preliminar a avut ca justificare urgența problemei dezbătute și are la bază rezultatele raportărilor făcute de către reprezentanții Comisiei de la Veneția din discuțiile purtate cu Președintele României, reprezentanți ale diferitelor partide politice, Ministrul Justiției, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General, Șeful Direcției Naționale Anticorupție, asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, reprezentanții societății civile, cât și consultările cu Biroul Adunării Parlamentului al Consiliului Europei.

 

Raportul va fi înaintat spre aprobare în varianta finală plenului Comisiei de la Veneția în sesiunea nr. 116 din 19-20 octombrie 2018.

 

Cui i se aplică raportul?
Prezentul raport are caracter specific și se aplică doar în cazul României. Recomandările Comisiei sunt obligatorii, iar prin nerespectarea acestora România riscă inclusiv să fie exclusă din Consiliul Europei.

Analiză comparativă între cele două rapoarte

Tabelul de mai jos prezintă, într-un mod succint, următoarele:

  • Prima coloană: raportul preliminar privind recomandările modificărilor aduse Legilor Justiției în cazul României
  • A doua coloană: unde anume se regăsesc aceste recomandări în Raportul privind standardele europene referitor la independența sistemului judiciar

Citind în paralel recomandările extrase din cele două rapoarte, observăm că NU există contradicții între prevederile lor, așa cum sugerează Eugen Nicolicea în declarația sa.

Concluzie

Afirmația lui Eugen Nicolicea este falsă.

Deși Raportul privind standardele europene referitor la independența sistemului judiciar oferă recomandări în termeni mai generali, care pot fi aplicabile diversității de state membre, iar Raportul preliminar privind recomandările modificărilor aduse Legilor justiției vizează aspectele specifice ale amendamentelor propuse pentru România, acestea nu conțin prevederi contradictorii.

De asemenea, îl invităm pe Eugen Nicolicea să studieze lista țărilor din Europa și să observe că majoritatea lor are Președinte. Da, formele de guvernare pot fi diferite și puterile prezidențiale mai mult sau mai puțin extinse, însă funcția există aproape peste tot. Wikipedia e un bun punct de pornire în acest sens.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult