Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

01.03.2019

“Legea română nu lasă loc de interpretări în ceea ce privește prevederile potrivit cărora suspendarea activității unităților de parchet reprezintă infracțiune și se pedepsește ca atare.”

Eugen Nicolicea

PSD

Sursa afirmației: Digi24

Fals

Context

Ca urmare a noilor modificări aduse legilor justiției, dar în principal cele impuse prin adoptarea OUG nr.7/2019, o serie de instanțe și de parchete au luat decizia de a-și suspenda activitatea, în semn de protest față de modificările care îi afectează în mod direct.

În acest context, pe 26 februarie 2019,  deputatul PSD Eugen Nicolicea a afirmat:

“Legea română nu lasă loc de interpretări în ceea ce privește prevederile potrivit cărora suspendarea activității unităților de parchet reprezintă infracțiune și se pedepsește ca atare.”

Ce verificăm?

Dacă suspendarea activității unui parchet este o infracțiune.

Verificare

După adoptarea OUG 7/2019, magistrații au avut reacții ferme. Procurorii și judecătorii consideră că le este afectată activitatea și că sunt puși sub control politic, astfel că zeci de instanțe și parchete și-au suspendat activitatea în semn de protest.

Situația actuală, de suspendare a activității magistraților, în semn de protest, nu este un caz izolat.

În anul 2009, 4.116 de judecători și 2.203 de procurori nu au mai instrumentat dosare, ceea ce a implicat suspendarea activității acestora pe o perioadă de 1 lună. Motivul acestei acțiuni a fost modificarea legislației privind drepturile magistraților alături de o sub-finanțare a sistemului judiciar, care crea discrepanțe între magistrați și personalul auxiliar.

Și în acea situație li s-a reproșat magistraților că acțiunea lor ar fi o grevă. Cu toate acestea, protestul a avut ca rezultat semnarea Pactului pentru justiție.

Altfel spus, în anul 2009 modul de soluționare a tensiunilor a avut la bază acțiuni ale instituțiilor ale statului care să remedieze starea de conflict.

 

1. Cum este reglementată greva

Greva este, conform legii 60/2011, definită în art. 181:

“Prin grevă se înțelege orice formă de încetare colectivă și voluntară a lucrului într-o unitate”.

Desigur, această stare de fapt trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a putea fi considerată legală (conform articolelor 182-183):

  • numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prevăzute legal
  • este declarată, prin hotărârea organizațiilor sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă sau reprezentanților angajaților, cu îndeplinirea unor cvorumuri în ambele cazuri
  • hotărârea de a declara greva se comunică în scris angajatorului, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de momentul declanșării acesteia

Și, conform art. 1,  din Legea nr. 62/2011, pct. n), conflictul de muncă este definit astfel:

n) conflict de muncă – conflictul dintre angajați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale

 

2. De ce magistrații nu intră sub incidența Legii nr. 62/2011 privind dialogul social?

În susținerea afirmației sale, Eugen Nicolicea invocă Legea nr.62/2011 privind dialogul social.

Conform art. 202 „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale […] precum și alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.”

Deși excluderea magistraților este asimilată altor categorii prevăzute expres, datorită statutului pe care aceștia îl au și în virtutea principiului separației puterilor în stat, magistrații nu au aceleași tipuri de relații de muncă pe care le au angajații cu angajatorul lor.

Magistrații sunt, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 33, alin. (3) numiți în funcție de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu toate acestea, între magistrați și instituțiile superioare ierarhic se creează relații formale de tip profesional, economic și social care sunt tipice relațiilor contractuale dintre un angajat și angajator și care vizează aspecte legate de muncă sau de salarizare. În legătură cu aceste aspecte, greva este interzisă judecătorilor, procurorilor, precum și altor categorii prevăzute expres de lege.

În acest caz concret, este necesară existența unui conflict de muncă cu instanța ierarhic superioară, în legătură cu care se creează aceste relații formale de muncă, iar caracterul ilegal este constatat de către o instanță judiciară.

Articolul 190 din Legea dialogului social nr. 62/2011 prevede următoarele:

(1) Greva poate fi declarată numai pentru interese cu caracter profesional, economic și social ale angajaților.

(2) Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.

Datorită faptului că protestul magistraților nu se bazează pe relații de muncă sau de salarizare, nu este vorba despre o grevă.

În acest sens trebuie evidențiat faptul că nu orice blocare a activității constituie o grevă, ci doar acele acțiuni de blocare a activității care au interese cu caracter profesional, economic și social, care vizează un conflict de muncă.

Având ca formă de manifestare protestul, acțiunea de suspendare a activității magistraților se fundamentează pe drepturi garantate constituțional, respectiv pe libertatea de exprimare prevăzută în art. 30 din Constituție și pe dreptul la asociere prevăzut în art. 40.

Astfel, pretențiile ridicate de către magistrați vizează aspecte de interferență între puterile statului. Aceștia consideră că prin prerogativele ridicate ale Ministrului Justiției și implicarea instituțională extrem de permisivă, dobândite ca urmare a modificărilor prin  OUG nr.7/2019, se afectează independența justiției, garantată constituțional.

De altfel, independența justiției este unul din pilonii statului de drept, așa cum reiese din art. 124 din Constituția României iar art.7 din Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor prevede o obligație a magistraților în acest sens:

“Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremația legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

În acest sens, art. 157 din Legea dialogului social prevede următoarele:

“Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaților pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.

Astfel, suspendarea activității magistraților nu ia forma unei greve propriu-zise, așa cum este ea definită legal, ci mai degrabă poate fi asimilată cu o formă de protest pașnic, cum este cel al grevei japoneze.

Acest lucru se bazează, în principal, pe faptul că magistrații nu și-au suspendat activitatea în totalitate, ci continuă rezolvarea cauzelor care reprezintă urgențe sau a situațiilor operative care nu suportă amânare.

Desigur, modalitatea de protest aleasă are rolul de a atrage atenția publicului asupra situației fragile în care este pusă justiția și nu este regăsită în reglementările legale existente la ora actuală, dar așa cum a fost demonstrat anterior, nu constituie o grevă.

Concluzie

Afirmația lui Eugen Nicolicea este falsă. Suspendarea activității magistraților nu reprezintă o grevă, așa cum este definită legal, ci reprezintă o formă de protest prin care suspendarea activitatății instanțelor și parchetelor a fost făcută într-o modalitate care nu este reglementată legal în legislația națională. Astfel, suspendarea activității nu este o infracțiune și nu poate fi “pedepsită ca atare” așa cum afirmă Eugen Nicolicea.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult