Cristian Terheș (PNCR, europarlamentar)
„Banii aceștia europeni despre care ni se tot vorbește vin cu fel și fel de condiționări, una dintre aceste condiționări fiind introducerea educației de gen în școli. [...] În PNRR de exemplu s-a băgat chestia asta”.
Fals
Barometru Factual
Educatie
Data verificării: 30.05.2023
www.factual.ro
Sursa afirmației: Facebook

Context

Europarlamentarul Cristian Terheș a participat la podcastul EVZ, HAI Live, pe 15 mai, unde a vorbit despre ideologia de gen. La minutul 18:42, Terheș a făcut următoarea declarație:

„Banii aceștia europeni despre care ni se tot vorbește vin cu fel și fel de condiționări, una dintre aceste condiționări fiind introducerea educației de gen în școli. […] În PNRR de exemplu s-a băgat chestia asta”.

Ce verificăm?

Normele privind fondurile Uniunii Europene și dacă accesarea acestora, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, este condiționată de introducerea educației de gen în școli.

Verificare

Uniunea Europeană promovează egalitatea de gen și are programe de finanțare specifice care vizează sprijinirea inițiativelor în domenii precum incluziunea socială, educația sau egalitatea de gen.

Conceptul general „fonduri europene” desemnează instrumentele de finanțare nerambursabilă alocate statelor membre ale Uniunii Europene (UE), pentru reducerea decalajelor de dezvoltare economică și socială dintre acestea. Fondurile europene sunt gestionate în comun de Comisia Europeană și de fiecare țară în parte.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Fondurile Europene Structurale și de Investiții (Fondurile ESI) sunt principala sursă de finanțare a Programelor Operaționale care au ca principal obiectiv implementarea Politicii de Coeziune economică și socială la nivel național. Iar aceste fonduri ESI cuprind:

– Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);

– Fondul Social European (FSE);

– Fondul de Coeziune (FC);

– Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

Pe EUR-Lex, un site oficial al Uniunii Europene, regăsim norme comune privind fondurile UE, potrivit cărora bugetul alocat este executat de statele membre și de Comisie, în conformitate cu anumite principii, printre care asigurarea egalității de gen între bărbați și femei, nediscriminarea pe criterii de gen, integrarea perspectivei de gen și abordarea aspectelor de gen, precum și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Statul membru trebuie ia  măsurile necesare pentru a preveni orice formă de discriminare pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, implementării, monitorizării și evaluării programelor și al raportării în cadrul acestora. 

Cu alte cuvinte, UE impune acordarea și utilizarea banilor europeni pe criterii care să elimine orice formă de discriminare de gen. Nu este menționat niciun aspect care să țină de educația în școli.

România a semnat Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru 2021-2027, în cadrul căruia țara noastră are alocate 31,5 miliarde de euro. Din acești bani, 7,3 miliarde vin din Fondul Social European Plus (FSE+) care vor îmbunătăți accesul la locuri de muncă, în special șomajul în rândul tinerilor, educația de calitate și incluzivă, noi competențe și formare. Aspectele care țin de incluziune se referă însă la toate formele de discriminare, fie ea de gen, rasă, religie, vârstă sau dizabilitate.

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și Consiliului, din 24 iunie 2021, de stabilire a dispozițiilor comune privind fondurile UE, arată că statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților și promovarea egalității între bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală

Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare sau excludere și, atunci când finanțează infrastructura, ar trebui să asigure accesibilitatea persoanelor cu dizabilități. Cu alte cuvinte, proiectele finanțate din fonduri europene trebuie să fie incluzive.

Diferite documente europene au referințe diverse privind egalitatea de gen și promovarea perspectivei de gen, aceasta fiind o strategie majoră a UE, însă nu condiționează fondurile europene introducerea educației de gen în școli/sisteme de învățământ.

În cadrul PNRR, la care face referire Cristian Terheș, la componenta C15 Educație, regăsim R3 – Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.

La secțiunea „I4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar”, se menționează:

„Granturile vor fi acordate unităților de învățământ pentru o perioadă de 3 ani pentru a permite suficient timp pentru implementarea activităților care vizează sprijinirea elevilor. Meniul de activități va permite formarea competențelor, inclusiv de predare digitalizată, formarea cadrelor didactice în funcție de nevoile identificate, cu tematici precum educație parentală, metode de abordare la clasă a copiilor cu CES (n.r. – nevoi educaționale speciale), combaterea bullyingului, educație sexuală etc.”. 

Adică, școlile care vor să acceseze bani pe această componentă, trebuie să respecte principiile enumerate. 

În ceea ce privește strict egalitatea de gen, aceasta se referă cu precădere la egalitatea dintre femei și bărbați, accesul la educație și formare pentru piața muncii:

Sursă: Componenta C15. Educație – Planul Național de Redresare și Reziliență

De asemenea, în partea 1 a Planului Național de Redresare și Reziliență al României există un întreg subcapitol despre egalitatea de gen și șanse. În această secțiune se menționează că există componente din PNRR care urmăresc:

– creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, inclusiv prin acțiuni ce urmăresc reducerea disparităților salariale dintre sexe, precum și facilitarea proceselor de evoluție în carieră sau asumarea unor roluri antreprenoriale sau funcții de management;

– creșterea echilibrului de gen în sectoarele care au procente mari de ocupare din rândul bărbaților precum: energie, economie verde și digitală, agricultura, industriile de construcții și transporturi;

– reducerea progresivă a numărului de persoane care au acces redus la servicii publice primare (sănătate, educație, protecție socială ș.a.).

Obligativitatea introducerii educației de gen și în școli nu apare în document.

Tema egalității de gen în România a fost manipulată, în ultima vreme, în sensul discriminării față de persoanele LGBTQ. 

Totuși, principalele componente ale strategiei pentru egalitate de gen se referă la disparitățile dintre femei și bărbați. Potrivit Indicelui egalității de gen, realizat în 2019 de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, România se clasează pe locul 25 în UE, Cu un punctaj de 54,5 din 100. Scorul său este cu 12,9 mai mic decât media Uniunii Europene.

Concluzie

Declarația europarlamentarului Cristian Terheș drept falsă. Uniunea Europeană promovează într-adevăr egalitatea de gen și încurajează statele membre să abordeze problemele legate de gen, dar introducerea educației de gen în școli nu este o condiție specifică pentru accesarea fondurilor europene.

Promovarea egalității de gen, a perspectivei de gen și abordarea problemelor legate de gen pot fi luate în considerare în programe de finanțare specifice. Acest lucru este necesar mai ales din perspectiva reducerii disparităților dintre femei și bărbați, în condițiile în care România se află pe ultimele locuri în Europa, din acest punct de vedere.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.