Ce verificăm?

Dacă în raportul MCV publicat în 8 iunie Comisia Europeană apreciază faptul că în 2021 s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările rămase din cadrul MCV.

Verificare

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.

Încă din primele pagini ale raportului de anul acesta, Comisia oferă o primă impresie vizavi de progresele pe care le-a făcut România de la ultimul raport MCV, din octombrie 2019. 

Astfel, la pagina 3 din raport, aceasta subliniază că: ,,în timp ce unele recomandări au fost formulate în termeni specifici momentului adoptării lor, intenția lor rămâne clară și toate recomandările rămase ar trebui puse în aplicare, în timp ce cele care au fost puse deja în aplicare trebuie să fie luate în considerare pentru a evita regresul. Comisia încurajează România, Guvernul și Parlamentul acesteia să respecte angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ îndeplinirea tuturor recomandărilor MCV rămase. Acest lucru ar permite MCV să se încheie, iar aspectele legate de statul de drept din România ar continua să fie urmărite în cadrul mecanismului statului de drept, aplicabil tuturor statelor membre.’’

Mai departe, analiza progreselor făcute de România până în acest moment a fost făcută având în vedere patru indicatori: 

• independența justiției
• mecanismele de integritate
• combaterea corupției la nivel înalt
• combaterea corupției la toate nivelurile.

Fiecare dintre acești indicatori beneficiază de o analiză amănunțită, pe diferite componente.

INDEPENDENȚA JUDICIARĂ ȘI REFORMA ÎN JUSTIȚIE are nu mai puțin de zece aspecte la Comisia Europeană face referire. Astfel, cu privire la legile justiției și garantarea independenței sistemului de justiție, Comisia subliniază că, ,,având în vedere că legislația în domeniul justiției, așa cum a fost modificată în 2018-2019, este încă în vigoare, există în continuare preocupări legate de deteriorarea funcționării sistemului judiciar. În mod particular, existența și funcționarea SIIJ rămâne o îngrijorare serioasă’’.

Raportul adaugă că ,,presiunea asupra resurselor umane ale instituțiilor judiciare continuă să crească. Acest lucru este cauzat de efectul combinat al absenței noilor intrări în profesie în 2019 și 2020, creșterii volumului de muncă per judecător și per procuror, creșterii numărului de pensionări, a pragurilor de vechime în funcție pentru numiri și a restricțiilor privind delegațiile temporare (în special la Direcția Națională Anticorupție)’’.

Despre numirea procurorilor în posturi de conducere, Comisia remarcă faptul că ,,din 2019 nu au mai existat modificări juridice, iar problema face parte acum din modificările în curs ale legii justiției în ceea ce privește statutul judecătorilor și procurorilor. […] De la ultimul raport, au fost numiți noi șefi ai serviciilor de urmărire penală, dar rămân îngrijorările de lungă durată cu privire la procedură.’’ 

În 2017, Comisia recomanda României să se asigure că Codul de Conduită (al treilea aspect analizat la capitolul Justiție) pentru membrii Parlamentului include prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și să se asigure că membrii Parlamentului și procesul parlamentar respectă independența judiciară. De asemenea, recomanda ca un cod similar să fie adoptat și pentru miniștri. 

Comisia remarcă, de data aceasta, că ,,nu au fost raportate alte evoluții în ceea ce privește aplicarea codului. Nerespectarea independenței judiciare în procesul parlamentar și criticile la adresa sistemului judiciar și ale magistraților din partea unor membri ai Parlamentului, transmise în presă, au continuat să fie raportate, deși numărul și virulența atacurilor au scăzut semnificativ față de perioada 2017-2019.’’

În raport se arată clar: ,,Evoluția acestui subiect în legislatura trecută în ceea ce privește respectarea independenței judiciare de către Parlament a însemnat că această recomandare nu poate fi considerată îndeplinită’’.

În ceea ce privește Codul de Procedură Civilă, Comisia subliniază că Ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura respectarea noului termen limită pentru punerea în aplicare a celorlalte dispoziții ale Codului de Procedură Civilă. Conform raportului, recomandarea poate fi considerată îndeplinită. Evaluarea eficienței și calității procedurilor judiciare sunt examinate în contextul Raportului privind Statul de Drept. 

Analizând ultimele evenimente din Parlament cu privire la Codul Penal și Codul de Procedură Penală (ultimul eveniment având loc în martie 2021, când ambele camere ale Parlamentului au respins în mod definitiv amendamentele făcute codurilor în 2018 și 2019), Comisia arată că ,,aceste etape diferite înseamnă că s-a renunțat la amendamentele care erau văzute ca un pas înapoi. Acest lucru deschide calea către procesul de revizuire a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală pentru a lua în considerare deciziile Curții Constituționale, ținând seama pe deplin de necesitatea alinierii cu legislația UE și cu instrumentele internaționale anticorupție, precum și cu recomandările din cadrul MCV și avizul Comisiei de la Veneția. În prezent, autoritățile din România iau măsuri pregătitoare”. 

În orice caz, Comisia statuează că ,,modificările aduse celor două coduri rămân necesare. În primul rând, acest lucru este necesar pentru a urmări o serie de decizii ample ale Curții Constituționale luate în anul 2014, care au anulat prevederile ambelor coduri și care au avut un impact deosebit asupra luptei împotriva corupției și crimei organizate’’.

Privind al șaselea aspect la capitolul Justiție, Procesul legislativ în domeniul MCV, Comisia subliniază că ,,Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența deplină și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și părțile interesate în ceea ce privește procesul decizional și activitatea legislativă privind Codul Penal, Codul de Procedură Penală, legile privind corupția, legile privind integritatea (incompatibilități, conflicte de interese, avere nejustificată), legile justiției (referitoare la organizarea sistemului judiciar) și Codul Civil și Codul de procedură Civilă. [..] Procesul legislativ pentru diferitele propuneri de reformă – privind SIIJ, legile justiției și, mai târziu, Codul Penal și Codul de Procedură Penală – reprezintă o oportunitate de a arăta că abordarea recomandării este avută în vedere’’.

Punerea în aplicare a deciziilor judecătorești de către administrația publică este al șaptelea indicator de la acest capitol. Potrivit recomandărilor din raportul MCV din 2017, Guvernul ar trebui să pună în aplicare un plan de acțiune corespunzător pentru a aborda problema punerii în aplicare a deciziilor judecătorești și a aplicării jurisprudenței instanțelor de către administrația publică, inclusiv un mecanism de furnizare a unor statistici exacte care să permită monitorizarea viitoare. În ciuda unor progrese care au fost remarcate în raportul din 2019, Comisia afirmă că, ,,de la ultimul raport nu au existat noi măsuri majore de punere în aplicare a acestei recomandări’’.

În privința Planului strategic de gestionare judiciară, situația este următoarea: În 2017, Comisia recomanda ca Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Procurorul General să asigure punerea în aplicare a Planului de Acțiune adoptat și să instituie rapoarte publice comune periodice privind punerea în aplicare a acestuia, incluzând soluții la problemele legate de penuria de grefieri în instanță, volumul excesiv de muncă și întârzierile în motivarea deciziilor. În raportul prezent, Comisia arată că, din 2019, situația cu care se confruntă sistemul judiciar în ceea ce privește resursele umane și organizarea a continuat să se înrăutățească, ca urmare a modificărilor aduse legilor și politicilor în domeniul justiției adoptate în perioada 2017-2019. Principalele probleme structurale menționate în raportul din 2017 rămân: lipsa grefierilor în instanță, volumul excesiv de muncă în anumite instanțe și întârzierile în motivarea deciziilor în instanță.

Transparența și responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii sunt luate în considerare de CE. În raportul MCV din 2017, Comisia statua că Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să pregătească un program colectiv pentru mandatul său, inclusiv măsuri de promovare a transparenței și responsabilității. Acesta ar trebui să includă o strategie privind informarea, cu reuniuni deschise periodice cu adunările de judecători și procurori la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și organizațiile profesionale, și să stabilească rapoarte anuale care să fie discutate în adunările generale ale instanțelor și parchetelor.  Drept concluzie a evaluării acestei instituții, de această dată Comisia subliniază că ,,persistă îngrijorarea cu privire la capacitatea și responsabilitatea CSM manifestată în rapoartele MCV din 2018 și 2019. Tonul mai consensual al conducerii CSM din acest an va contribui la reconstruirea încrederii și unității în sistemul judiciar și va permite instituției să-și îndeplinească rolul stabilit în recomandările de la indicatorul nr. 1”.

În fine, cu privire la Inspecția Judiciară, raportul menționează că problemele structurale rămân a fi abordate, inclusiv în lumina recentei hotărâri a CJUE.

Drept concluzie pentru indicatorul nr. 1 din raport (INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI), Comisia afirmă că ,,progresul cu privire la indicatorul nr. 1 a început. Astfel cum se prevede în evaluarea detaliată a progreselor privind fiecare dintre recomandări, finalizarea modificărilor aduse legislației în materie de justiție, codul penal și codul de procedură penală, în conformitate cu recomandările respective, vor fi esențiale pentru măsurarea progreselor înregistrate în cadrul acestui indicator. Aceste legi se află în centrul găsirii unor soluții durabile pentru sistemul judiciar, iar progresul va avea un impact decisiv asupra evaluării multora dintre recomandări’’.

Indicatorul doi analizat în MCV este CADRUL DE INTEGRITATE ȘI AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE. 

La primul aspect privind acest indicator avem Sistemul PREVENT, mecanism de verificare privind potențialele conflicte de interese din cadrul sistemului electronic de achiziții publice (SEAP). Raportul din noiembrie 2018 a considerat că această recomandare a fost îndeplinită, iar punerea sa în aplicare într-un mod eficient ilustrează sustenabilitatea acestui sistem.

Monitorizarea deciziilor judecătorești privind membrii Parlamentului este al doilea indicator de la capitolul Integritate. În raportul MCV din 2017, Comisia recomanda ca Parlamentul să fie transparent în procesul său decizional în ceea ce privește monitorizarea deciziilor definitive și irevocabile privind incompatibilitățile, conflictele de interese și averile nejustificate împotriva membrilor săi. Cu privire la această recomandare, Comisia afirmă acum că experiența din legislatura anterioară a pus la îndoială îndeplinirea acestei obligații și că noua cooperare proactivă în cadrul noului Parlament ar putea marca o schimbare în punerea în aplicare a legilor privind integritatea și a deciziilor finale ale instanțelor referitoare la membrii Parlamentului.

Raportul adaugă că, riscul de regres identificat în anul 2019 în ceea ce privește al doilea indicator, legat de modificările cadrului juridic de integritate, a fost atenuat. Există semne încurajatoare că noua legislatură ar putea stabili o cale clară către sustenabilitatea ANI și a cadrului legislativ privind integritatea și îndeplinirea recomandării rămase.

COMBATEREA CORUPȚIEI DE LA NIVEL ÎNALT este analizată în MCV în mod detaliat. Astfel, cu privire la Agenția Națională Anticorupție, Comisia specifică: ,,În timp ce conducerea DNA și susținerea Guvernului au îmbunătățit situația, rămân unele provocări importante pentru ca buna funcționare a DNA-ului să fie durabilă și pentru ireversibilitatea luptei împotriva corupției. Intențiile Guvernului de a modifica atât legile justiției, cât și codul penal și codul de procedură penală vor constitui pași importanți pentru consolidarea activității împotriva corupției la nivel înalt’’.

MCV analizează, la al doilea aspect de la acest indicator, ridicarea imunității membrilor Parlamentului. În 2017, Comisia recomanda adoptarea unor criterii obiective pentru a decide și a motiva ridicarea imunității parlamentarilor, pentru a se asigura că imunitatea nu este utilizată pentru a se evita investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, aceasta adăuga că ,,Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică a deciziilor adoptate de camerele sale cu privire la cererile de ridicare a imunităților și ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată răspunde’’.

Cu privire la progresul acestei recomandări, Comisia afirmă că ,,abordarea din Parlament a evoluat într-o direcție pozitivă, iar măsurile continue din ambele camere ar permite o reevaluare a îndeplinirii recomandării.

Situația în ceea ce privește indicatorul nr. 3 s-a îmbunătățit de la ultima evaluare din 2019. Finalizarea reformelor menționate mai sus, atât a legislației în materie de justiție, inclusiv eliminarea SIIJ, cât și a codului penal și a codului de procedură penală, vor constitui pași importanți în direcția îndeplinirii indicatorului.’’

COMBATEREA CORUPȚIEI LA TOATE NIVELURILE este ultimul indicator analizat. Strategia Națională Anticorupție este principalul subaspect avut în vedere. Comisia subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește Strategia Națională Anticorupție, pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și pentru a intensifica prevenirea și combaterea corupției în zonele vulnerabile și la nivel local.

În ceea ce privește Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, în rapoartele trecute, Comisia solicita asigurări privind faptul că Agenția este pe deplin eficientă și operațională, astfel încât să poată emite un prim raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică a dezvoltării capacității administrative, a confiscării și a gestionării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Drept concluzie a acestei evaluării, Comisia reliefează că ,,rapoartele MCV anterioare au concluzionat că această recomandare este îndeplinită, întrucât ANABI este operațională. […] Progresele în ceea ce privește acest indicator ar putea fi accelerate și consolidate prin elaborarea noii strategii anticorupție 2021-2025, precum și printr-un angajament ferm de a transpune prioritățile politice în acțiuni concrete pe teren, inclusiv în zonele vulnerabile și la nivel local’’.

Pe lângă evaluările punctuale din cadrul fiecărei recomandări, Comisia subliniază în concluzia raportului următoarele:

,,De la ultimul raport MCV din 2019, situația în cadrul indicatorilor MCV a cunoscut o tendință pozitivă clară. Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un puternic impuls reînnoit reformei și reparării regresul perioadei 2017-2019. Rezultatul este că s-au înregistrat progrese în toate recomandările MCV rămase și multe dintre acestea sunt pe care să fie îndeplinite, în cazul în care progresele rămân constante. Comisia așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri legislative și de altă natură concrete.’’

Concluzie

Afirmația prim-ministrului Florin Cîțu este trunchiată. Din analiza raportului reiese că, pe lângă domeniile care au înregistrat un progres, rămân și recomandări care au stagnat de la ultimul raport. Pe lângă asta, Comisia face o evaluare a progresului înregistrat de la ultimul raport, din anul 2019, cu trimiteri punctuale la anul 2021, așa că este greu de afirmat că raportul, în integralitatea lui, ,,apreciază faptul că în 2021 s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte toate recomandările rămase din cadrul MCV”, așa cum susține premierul Cîțu. În cazul unora dintre recomandări, Comisia nici nu face referire la progresele înregistrate în anul 2021.