Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

09.03.2019

„Eugen Teodorovici [...] ești primul ministru din istoria României căruia i se întoarce bugetul de Președinte și CCR.”

Florin Cîțu

Sursa afirmației: Facebook

Adevărat

Context

Senatorul Florin Cîțu i-a sugerat de curând într-o postare pe Facebook ministrului Finanțelor Eugen Teodorovici să-și dea demisia, afirmând că este primul ministru din istoria țării căruia i se întoarce bugetul și de către Președinte, și de către Curtea Constituțională.

 

„Eugen Teodorovici […] ești primul ministru din istoria României căruia i se întoarce bugetul de Președinte și CCR.”

 

Ce verificăm?

Daca s-a mai întâmplat ca atât președintele României - indiferent de cine a fost el - cât și Curtea Constituțională să respingă un proiect de buget și să-l trimită înapoi la modificare.

Verificare

Găsim informațiile pe site-ul Camerei Deputaților. Mai exact, la secțiunea „urmărirea proceselor legislative”. Avem aici listele tuturor inițiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaților între anii 1997 și 2019. Nu avem la dispoziție chiar toată istoria bugetelor țării, dar avem o plajă destul de largă, de peste 20 de ani, de explorat.

 

Deschidem fiecare an pe rând (1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019) și urmărim derularea procedurii legislative.

 

Spre finalul paginii găsim detaliile care ne interesează – datele la care proiectele de lege au ajuns pe masa președintelui, datele la care au fost promulgate și dacă există sesizări de neconstituționalitate între cele două perioade sau mențiuni cum că acestea au fost retrimise la Parlament de către președinte pentru modificări.

 

Singurul an în care președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate la CCR este, potrivit arhivei Camerei Deputaților, 2019.

 

De altfel, foarte puține au fost cazurile în care proiectele de buget au fost sesizate pentru neconstituționalitate în ultimii 22 de ani, iar asta s-a întâmplat, cu o excepție, înainte ca ele să ajungă pe masa președintelui.

 

În 2001, proiectul de buget a avut două sesizări, una formulată de un număr de 53 deputaţi, iar alta formulată de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, însă CCR le-a respins obiecțiunile. Bugetele pentru anii 2011 și 2013 au fost și ele contestate de deputați.

 

Apoi, 149 de deputați și senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Democrat Liberal au sesizat Curtea Constituțională cu privire la bugetul pe 2015.

 

În niciun alt an nu-l găsim printre contestatori pe președintele României.

 

Cazul unic rămâne, așadar, anul curent, când președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale pe 22 februarie o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul 2019. Tot atunci, președintele a făcut o sesizare și asupra Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

 

Decizia CCR a venit pe 6 martie și spune că: bugetul este constituțional, dar legea privind plafoanele bugetare nu, motiv pentru care președintele nu poate promulga bugetul. Așa că îl trimite înapoi în Parlament pentru modificări.

 

Concluzie

Afirmația senatorului Florin Cîțu este adevărată. Actualul ministrul al Finanțelor, Eugen Teodorovici, este primul căruia i se întoarce bugetul de către președintele României și de către CCR – dacă luăm în calcul o decizie parțial favorabilă sesizărilor președintelui.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult