Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

25.08.2018

Refuzul presedintelui Romaniei de a convoca de urgenta CSAT pentru avizarea proiectului rectificarii bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adica pensionarii, mamele si copiii, ci si accesul pacientilor la serviciile medicale

Guvernul României

Sursa afirmației: Gov.ro

Fals

Context

Guvernul Romaniei a transmis pe 24 august un comunicat de presa prin care il acuza pe presedintele Klaus Iohannis ca prin convocarea intarziata a CSAT, pentru avizarea proiectului de rectificare bugetara, acesta pune in pericol veniturile unor categorii vulnerabile de persoane:

Refuzul presedintelui Romaniei de a convoca de urgenta CSAT pentru avizarea proiectului rectificarii bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adica pensionarii, mamele si copiii, ci si accesul pacientilor la serviciile medicale

Ce verificăm?

Verificam daca argumentele aduse de Guvernul României împotriva Presedintelui au acoperire si daca intarzierea convocarii CSAT are acest impact negativ asupra veniturilor pensionarilor.

Verificare

Există mai multe argumente pentru care afirmațiile Guvernului României nu sunt consistente nici cu adevărul factual, nici cu propriile declarații precedente. Unele au legătură cu legislația mai generală privind finanțele publice, altele strict cu domeniile nominalizate de Guvern. Verificarea Factual.ro se axează pe procedura legală de rectificare a bugetului, pentru că, dincolo de domeniile punctuale, Guvernul are în primul rând datoria de a se asigura că întreg procesul este unul neviciat. De asemenea, ne uităm mai în detaliu la acuzația că sunt afectate veniturile pensionarilor pentru că acest subiect a apărut des în discursul public.

 

Rectificarea bugetară a fost publicată în dezbatere publică pe website-ul Ministerului Finanțelor Publice în data de 6 august 2018. Aici apar mai multe probleme:

  1. Conform articolului 7 (2) al Legii 52/2003, „anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice”. Astfel, cel puțin în conformitate cu această lege, la momentul supunerii spre dezbatere publică pe 6 august 2018, Guvernul ar fi trebuit să se îngrijească că există cel puțin acele 30 de zile până intră în circuitul de avizare.
  2. Conform articolului 23 (2) din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, „într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului”. Astfel, dacă Guvernul ar fi vrut să evite probleme cu plățile din luna septembrie, ar fi putut publica proiectul rectificării bugetare cu suficient timp înainte cât să nu ajungă în al 12-lea ceas (proiectul putea fi aprobat oricând începând cu 1 iulie).

Pensiile sunt plătite din Bugetul Asigurărilor Sociale și nu din Bugetul de Stat. CSAT dă aviz pentru bugetele instituțiilor din sistemul de siguranță națională, ale căror bugete sunt anexe la Bugetul de Stat. Așadar, avizul CSAT nu are nicio legătură cu proiectul de rectificare a Bugetului Asigurărilor Sociale.

 

Un alt argument pe care Guvernul îl aduce în comunicat este că: „având în vedere modificarea Legii pensiilor, recent adoptată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis, precum și creșterea numărului de beneficiari ai alocațiilor pentru copii, indemnizațiilor de creștere a copilului și  stimulentelor de reinserție pentru mamele care revin mai devreme în activitate, este nevoie de o suplimentare a sumelor alocate inițial Ministerului Muncii și Justiției Sociale.”

 

Potrivit Articolului 35 (2) din Legea 500/2002 privind finanțele publice, în momentul în care se elaborează și trimite Parlamentului legea bugetului de stat pentru anul următor, „ proiectul legii bugetului de stat este însoțit de un raport privind situația macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget și proiecția acesteia în următorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum și strategia Guvernului în domeniul investițiilor publice.”

Iată ce scria în acest Raport transmis Parlamentului că este inclus în proiectul inițial al bugetului (click pentru mărire):

 

(pagina 11 din Raport)

De altfel, dacă este să ne uităm la Opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de rectificare bugetară, observăm că, pe lângă problemele semnalate aici, există o sumedenie de alte probleme legate atât de procedura de elaborare, cât și de conținutul propunerii Guvernului, fapt care a dus la următoarea concluzie a acestei instituții: „niciuna din regulile fiscale statuate de LRFB (n.a. Legii responsabilității fiscal-bugetare), cu excepția celei referitoare la nivelul deficitului exprimat ca procent în PIB (chiar și aceasta este problematică, așa cum vom detalia mai jos), nu este respectată de proiectul de rectificare bugetară.”  

 

Concluzie

Afirmațiile Guvernului prin care este învinovățit Președintele pentru neconvocarea urgentă a CSAT pentru avizarea rectificării bugetare sunt false și manipulatoare. Nu doar că Guvernul are datoria legală de a asigura suficient timp pentru ca toate avizele să fie adunate în timp util, ci și să planifice alocarea pentru anul următor luând în calcul impactul bugetar al reglementărilor pe care chiar acesta le-a inițiat. De altfel, în bugetul prezentat Parlamentului, părea că Guvernul a prevăzut sumele necesare pentru aceste măsuri care erau, nu-i așa, deja existente în Programul de guvernare.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult