Klaus Iohannis (Președintele României)
„Nu există o definiție universal valabilă sau european valabilă pentru starea de urgență. Ceea ce declară alte state din zona noastră sau, mă rog, din Spania este mai degrabă similar cu ce se numește la noi starea de alertă. Starea de alertă permite instituirea cam a tuturor restricțiilor și măsurilor care sunt necesare pentru a gestiona o astfel de pandemie.”
Adevărat
Barometru Factual
Coronavirus
Data verificării: 02.11.2020
www.factual.ro
Sursa afirmației: www.presidency.ro

Context

Întrebat de ce nu consideră necesară instalarea stării de urgență – zonal – în condițiile în care există țări ca Italia sau Spania, care au revenit parțial la starea de urgență, sau ca Slovacia și Cehia, ce au impus-o de-a dreptul, președintele României Klaus Iohannis a făcut următoarea afirmație în 13 octombrie 2020:

„Nu există o definiție universal valabilă sau european valabilă pentru starea de urgență. Ceea ce declară alte state din zona noastră sau, mă rog, din Spania este mai degrabă similar cu ce se numește la noi starea de alertă. Starea de alertă permite instituirea cam a tuturor restricțiilor și măsurilor care sunt necesare pentru a gestiona o astfel de pandemie.”

Ce verificăm?

Dacă există o definiție universal valabilă sau european valabilă pentru starea de urgență și dacă starea de urgență din Spania este similară cu starea de alertă din România.

Verificare

Parlamentul European a publicat niște rapoarte care arată cum au răspuns țările membre la criza coronavirusului, explicând ce măsuri s-au luat.(I, II, III, IV). 

Spania

Primul raport arată că în Spania sunt posibile trei scenarii: 

  • Starea de alarmă durează maxim 15 zile și apare în caz de dezastre naturale, crize sanitare sau când există penurie de bunuri de primă necesitate și când autoritățile nu pot asigura revenirea la normalitate.
  • Starea de urgență durează maxim 30 de zile, cu posibilitate de prelungire. Poate fi instituită în caz de dezordine publică gravă sau orice alte evenimente care afectează grav cetățenilor exercitarea drepturilor fundamentale, funcționarea normală a instituțiilor democratice sau a serviciilor publice esențiale. 
  • Starea de asediu poate fi declarată numai în cazul unei revolte violente sau a unui alt act de forță care pune în pericol suveranitatea, independența, integritatea teritorială sau ordinea constituțională. 

Atât starea de urgență, cât și starea de asediu permit suspendarea mai multor drepturi fundamentale, în timp ce în starea de alarmă se permite doar limitarea acestora, mai arată analiza.

Spania nu a declarat până acum stare de urgență, ci doar de alarmă. 

Prima stare de alarmă a fost declarată în 14 martie 2020 și apoi a fost prelungită de trei ori până în 9 mai.  Toate forțele de securitate și personalul din sistemul sanitar a trecut în sub autoritatea guvernului. Cetățenii au avut acces limitat la spațiile publice, activitatea unităților de învățământ a fost suspendată, au rămas deschise doar entitățile care furnizau servicii esențiale, au fost interzise evenimentele publice și s-au redus serviciile de transport. 

Din 9 octombrie 2020, Spania se află din nou în stare de alertă pentru 15 zile, până în 24 octombrie. Nouă orașe din regiunea centrală – inclusiv capitala Spaniei – au fost plasate în carantină și supuse altor restricții privind adunările publice. 

România

În România există trei scenarii posibile: 

  • Starea de alertă (sau situația de urgență) la nivel local, județean sau național și durează 30 de zile cu posibilitate de prelungire. Conform legislației, nu are caracter militar și apare în urma unor evenimente care amenință cetățenii, mediul, valorile culturale și materiale și când sunt necesare intervenții imediate și un plan de acțiune unitar. 
  • Starea de urgență apare în cazul unor pericole grave ce afectează democrația sau securitatea națională. Conform legislației, se instituie prin decret prezidențial pentru maxim 30 de zile, iar pe durata ei anumite drepturile fundamentale ale cetățenilor pot să fie restrânse. Autoritățile pot interzice circulația în anumite zone sau între anumite ore. 
  • Starea de asediu se instituie, tot prin decret, pentru adaptarea capacității de apărare a țării la pericole grave la adresa țării și poate dura cel mult 60 de zile. Se pot lua măsuri excepționale aplicabile pe întreg teritoriul țării ori în unele unități administrativ-teritoriale.

La două zile după ce Spania a declarat starea de alertă, în România a fost declarată starea de urgență, ulterior prelungită pentru încă 30 de zile, până pe 14 mai. La acel moment au fost închise toate unitățile de învățământ, au fost suspendate toate activitățile neesențiale și spațiile publice, de la restaurante și cafenele, la cinematografe, mall-uri, iar evenimentele de orice fel au fost interzise. De asemenea, călătoriile în afara granițelor au fost suspendate treptat. Cetățenii au putut să părăsească casele doar pentru cumpărături esențiale și muncă, dacă aceasta nu se putea face de la domiciliul.

De atunci, suntem în stare de alertă la nivel național. 

Analizele Parlamentului European arată că fiecare stat membru a impus propriile restricții și niveluri de stări de alertă/urgență. 

Concluzie

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis sunt adevărate.  Nu există o definiție universal valabilă pentru starea de urgență, iar starea de alarmă din Spania se  aseamănă cu starea de alertă de la noi. De menționat ar fi că în Spania nu a fost innstaurată niciodată starea de urgență.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.