Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

23.08.2022

„Localnicii mi-au reclamat că utilizarea rachetelor antigrindină se efectuează de multe ori fără motiv, atunci când vin nori de ploaie, dar fără grindină, acestea sunt lansate provocând dispariția norilor de ploaie. Ionii de argint persistând 6 luni în atmosferă, continuând să-și facă efectul. [...] Care e scopul? Falimentarea fermierilor? Sau consumarea rachetelor care costă 1000 euro/ bucată și care poate asigura profit unor terțe persoane”.

Lilian Scripnic

AUR, deputat

Sursa afirmației: Facebook

Trunchiat

Context

Deputatul AUR Lilian Scripnic a făcut o vizită, la finalul lunii iulie, în comuna Matca, județul Galați, unde s-a aprobat (în primăvara acestui an) un plan de construcție a unei noi stații de lansare a rachetelor antigrindină. Acolo, deputatul s-a întâlnit în special cu agricultorii locali. Printre observațiile consemnate, politicianul a punctat:

„Agricultorii se confruntă cu anomaliile naturii, cu prețuri la energie, materie primă și îngrășăminte exagerat de ridicate. În aceste condiții din ce în ce mai vitrege, agricultorii nu au garanția unui viitor în domeniul lor de lucru. […] Problemele cu care se confruntă agricultorii sunt parte a factorilor ce fac viitorul nesigur. Localnicii mi-au reclamat că utilizarea rachetelor antigrindină se efectuează de multe ori fără motiv, atunci când vin nori de ploaie dar fără grindină, acestea sunt lansate provocând dispariția norilor de ploaie. Ionii de argint persistând 6 luni în atmosfera continuând să-și facă efectul. Întrebarea este dacă se fac erori sau chiar cu rea intenție? Care e scopul? Falimentarea fermierilor? Sau consumarea rachetelor care costă 1000 euro/ bucată și care poate asigura profit unor terțe persoane.”

Ce verificăm?

Mai întâi, cât costă și de unde sunt achiziționate rachetele antigrindină. Apoi, cum, când și cât de des sunt folosite rachetele antigrindină în județul Galați și la nivel național, dar și care este efectul acestora în atmosferă.

Verificare

Cum funcționează sistemul de rachete antigrindină

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are în subordine Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Chiar dacă misiunea acestei instituții este de a implementa Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), el este gestionat direct de SC Electromecanica Ploieşti. La rândul său, compania are ca unici acționari reprezentanți ai Ministerului Economiei și Compania Națională ROMARM S.A., furnizoare de echipament militar. Adică este, altfel spus, tot a statului. 

Referitor la „terțe persoane” care ar putea beneficia de pe urma lansării mai multor rachete, SC Electromecanica Ploiești produce rachetele RAG-96 și RAG-96S, unicele omologate în sistemul antigrindină. În urma unei solicitări făcute de către Factual, AASNACP  ne-a răspuns care sunt prețurile de achiziționare a rachetelor, după cum urmează:

Asta înseamnă, la cursul euro din ziua declarației (4,93 lei), că racheta RAG-96 a fost achiziționată la un preț de aproximativ 1.909 euro/buc, iar RAG-96S la un preț de 1.665 euro/buc, pentru stocul din acest an (aproape dublu față de declarația deputatului Scripnic).  

Au fost folosite mai multe rachete în ultima vreme?

Actualul sistem antigrindină a fost reglementat prin Legea 173/2008 (Capitolul 2), care legiferează intervențiile active în atmosferă. Apoi, în 2010, s-a aprobat Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, care prevede dezvoltarea capacității de protecție împotriva grindinei la nivel național, adică mai multe mii de hectare acoperite de sistem. Asta a însemnat dezvoltarea mai multor Unități de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) și mai multe puncte de lansare (PL), ceea ce poate înseamna, implicit, și un număr mai ridicat de rachete folosite, dar nu obligatoriu. 

Asta pentru că, așa cum se poate vedea mai jos, numărul de rachete fluctuează mai ales în funcție de „celulele cu grindină” – i.e. norii cu potențial de formare a grindinei asupra cărora se intervine cu rachete. Spre exemplu, SNACP a comunicat, pentru perioada 8-21 iulie a acestui an, că „s-a realizat o singură acțiune de intervenții active în atmosferă pentru combaterea a 4 celule convective”, pentru că „nu au fost înregistrate condiții de instabilitate atmosferică”. În altă postare, SNACP arată sistemul prin care monitorizează norii cu potențial de formare a grindinei pe teritoriul Vrancei și explică cum acționează asupra lor. Adaugă, la final, că după intervenția asupra norilor problematici, ploaia și-a făcut oricum apariția, subliniind că sistemul nu produce secetă, doar diminuează cantitatea de gheață din nori. 

Județul Galați intră sub protecția unității Moldova 2 Vrancea, care are 20 de puncte de lansare anul acesta, printre care opt pe teritoriul județului. La finalul anului trecut, raportul AASNACP arăta o creștere considerabilă a numărului rachetelor folosite. În numere, comparativ, sunt de 10 ori mai multe rachete folosite în 2021, față de 2020, în perioada aprilie-iulie. Pe an, numărul de rachete folosite este aproximativ 50% mai mare.

Anul acesta, din 15 aprilie până în 28 iulie, numărul de rachete folosite scade, dar rămâne la fel de ridicat comparativ cu alți ani, chiar dacă numărul punctelor de lansare a ajuns la 94. Dintre cele 6 centre active la nivelul țării, cel din Vrancea (care acoperă și aria județului Galați) a folosit al doilea cel mai mic număr de rachete din totalul de 3015. SNACP a postat pe Facebook un tabel care arată că UCCG Vrancea a combătut 36 de celule cu grindină în această perioadă, pentru care a folosit 223 de rachete. Cele mai multe rachete au fost folosite în Oltenia:

Strict pentru județul Galați, până în 8 august (data documentării), au fost folosite 95 de rachete, din totalul de 270.  

Cum se formează grindina și cum acționează rachetele?

Cercetătorul Bogdan Antonescu a explicat de curând, într-un articol pe InfoClima.ro, cum grindina se formează în părți ale norului unde se găsesc cristale de gheață și picături de apă suprarăcită, care rămân în stare lichidă la temperaturi de sub 0 grade. Apariția grindinei e dependentă de „embrionii de grindină” – adică picături înghețate sau cristale de gheață care interacționează cu apa suprarăcită, care apoi îngheață la suprafață. Embrionii de grindină se transformă în grindină atunci când au suficientă apă suprarăcită pentru a le crește dimensiunea. 

Aici intervin rachetele antigrindină. Ele împrăștie în nori, așa cum menționează și deputatul Lilian Scripnic, iodură de argint, care crește numărul embrionilor de grindină. Cantitate de apă suprarăcită rămâne aceeași, ceea ce împiedică apariția grindinei de mari dimensiuni. După ce au eliberată toată iodura de argint, rachetele se autodistrug, specifică Electromecanica Ploiești. 

AASNACP menționează că „metoda rachetelor asigură o eficiență de peste 75% în asigurarea protecției față de căderile de grindină”. 

Ce consecințe sunt ca urmare a folosirii rachetelor?

O cercetare din 2018 arată că partea negativă a acestei metode de combatere a grindinei este că au un efect asupra mediului înconjurător, pentru că iodura de argint și resturile de la rachete ajung mai apoi în pământ. Despre cantitatea de argint în sol și apă, un alt studiu din 2021 făcut în Spania, menționează că mai multe țări (Grecia, Serbia, Moldova ș.a.) care folosesc această tehnică și au studiat efectele rachetelor cu iodură de argint, nu înregistrează concentrații în special mai mari sau dăunătoare. Mai mult, în analiza atmosferică, argintul se împrăștie pe o rază de sute de km, ceea ce scade concentrația de argint în nori și, deci, impactul pe care l-ar putea avea. 

L-am întrebat și pe cercetătorul Bogdan Antonescu despre efectele negative pe care le au intervențiile active în atmosferă prin rachete cu iodură de argint, dar și despre eficiența acestora:

„Este dificil să testăm eficiența programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor […] pentru că, prin tehnicile utilizate, nu este creat un nor, ci doar sunt influențate procesele fizice care au loc în acel nor pentru a produce mai multe precipitații sau cristalele mici de gheață (care se topesc până ajung la sol). Astfel încât nu putem fi siguri dacă acel nor ar fi produs aceleași precipitații, chiar dacă nu ar fi fost stimulat. Precipitații pot fi sub formă de ninsoare/cristale de gheață sau sub formă de ploaie.” 

Cât despre posibilele efecte negative a iodurii de argint (AgI), cercetătorul Antonescu spune că „în principiu, acestea ar trebui să fie minime”. Mai mult, cercetătorul subliniază că efectul rachetelor este tocmai de a produce mai multe precipitații și nu mai puține, așa cum sugerează reprezentantul AUR.

„Tot ceea ce facem este să producem mai multe precipitații. Dar așa cum am subliniat și mai înainte, este greu să analizăm efectele. Nu avem cum să știm foarte clar pentru programe la scară relativ mare care sunt efectele. Asta pentru că nu putem ști ce s-ar fi întâmplat cu norii respectivi în absența însămânțării cu AgI (de exemplu).”

Teoria este confirmată de mai multe studii și articole de specialitate (de exemplu, explicațiile din partea Centrului de Resurse Atmosferice, disponibile aici).

Concluzie

Declarația făcută de deputatul Lilian Scripnic este parțial falsă. Numărul de rachete utilizate a crescut comparativ cu ceilalți ani, dar asta pentru că suprafața acoperită de sistem este mai mare. Prețul unei rachete depășește, într-adevăr, 1000 de euro, dar nu putem evalua pagubele care s-ar fi produs prin căderile de grindină, pentru a avea o comparație justă cost/beneficiu. 

Cât despre efectele negative pe care le pot avea rachetele cu iodură de argint, în momentul actual studiile arată că acestea sunt minime sau inexistente. Mai mult, folosirea rachetelor crește nivelul de precipitații și nu invers, așa cum sugerează deputatul AUR.



© 2022 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.