Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

18.12.2018

„Ce corupție? Un antemergător folosit de procurorul general Nițu? Dosarul Liei Olguța Vasilescu? Îndemnul meu de a cere românilor să meargă la referendum? Dosare construită pe probe falsificate, denunțuri obținute prin șantaj, înregistrări contrafăcute? [...] Am văzut însă că Adrian Năstase a fost condamnat pentru prejudiciu zero.

Liviu Dragnea

PSD

Sursa afirmației: G4Media

Fals

Context

„Ce corupție? Un antemergător folosit de procurorul general Nițu? Dosarul Liei Olguța Vasilescu? Îndemnul meu de a cere românilor să meargă la referendum? Dosare construită pe probe falsificate, denunțuri obținute prin șantaj, înregistrări contrafăcute?


Cazuri de mare corupție la noi nu prea am văzut. Am văzut în alte țări fraude bancare de miliarde de euro și nu am văzut oameni condamnați. Am văzut însă că Adrian Năstase a fost condamnat pentru prejudiciu zero.

Nu cumva această construcție e făcută ca orice politician care ar vrea să pună problema românește, să poată avea gura închisă? De ce nici un politician european nu a spus nimic despre protocoalele ilegale?”

 

Sursa: G4Media

Ce verificăm?

Dacă dosarele de care amintește Dragnea sunt cazuri de corupție, construite pe probe falsificate, șantaj și înregistrări contrafăcute. Mai mult, verificăm și dacă Adrian Năstase a fost condamnat fără să existe prejudiciu.

Verificare

Analizăm pe rând fiecare din cazurile enumerate de Liviu Dragnea

 

1. Cazul procurorului Nițu.

 

În 9 februarie 2016, DNA anunța într-un comunicat de presă că procurorul general al României, Tiberiu Nițu era urmărit penal de procurorii pentru abuz în serviciu folosind pentru deplasări un antemergător. Scandalul a ieșit la iveală după ce un polițist a murit, făcând parte din coloana oficială care-l însoțea pe Gabriel Oprea- fostul ministru de Interne prin București. Nițu și-a dat la acel moment demisia.

 

Mai târziu, în 2018, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă, dar au clasat infracțiunile de abuz în serviciu pentru Oprea și procurorul general al României.

 

Când au dispus clasarea au spus și de ce:

 

„pe parcursul urmăririi penale a apărut Decizia nr. 406/2017 a Curții Constituționale care a dus la abrogarea parțială a infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că doar încălcarea acelor atribuții de serviciu prevăzute de legislația primară (lege ori ordonanță a guvernului) poate constitui element material al infracțiunii de abuz în serviciu, nu și încălcarea unor alte acte normative, cum sunt hotărârile Guvernului.

Având în vedere că, în situația de față, dispozițiile legale încălcate au fost cele prevăzute de art. 223 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația de drumurile publice, Regulament care a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006, așadar sunt din legislația secundară (hotărâre a Guvernului), în cauză nu mai sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, motiv pentru care cu privire la aceste infracțiuni urmează a se dispune clasarea față de Oprea Gabriel și Nițu Tiberiu-Mihail.

 

Cu alte cuvinte, s-au schimbat regulile în timpul jocului. Nu a fost vorba de probe falsificate sau altele, menționate de Dragnea.

 

2. Cazul Olguța Vasilescu

 

În 30 martie 2016, Olguța Vasilescu a fost reținută  de procurori pentru luare de mită, spălare de bani și obținere de foloase necuvenite. Mai târziu, în iulie, a fost trimisă în judecată.

La sfârșitul anului 2016, judecătorii de la Tribunalul București au decis că dosarul trebuie să se reîntoarcă la DNA pentru cercetări, fiind anulate anumite probe din dosar pe motiv că polițiștii judiciari nu aveau aprobarea procurorului de caz.

 

Nu avem încă un verdict final dat de judecători în acest caz.

 

3. Dosarul Referendumului

 

Ca subiect principal în acest caz îl avem chiar pe Liviu Dragnea. Recapitulăm momentele cheie din acest dosar:

  • În septembrie 2012, procurorii DNA au dispus urmărirea penală a acestuia pentru fraudarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu,  fostul Președinte al României.
  • În aprilie 2016, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-au condamnat definitiv pe Liviu Dragnea la doi ani de închisoare cu suspendare.

Trebuie menționat că Liviu Dragnea mai este judecat într-un dosar privind angajări fictive la DGASPC Teleorman. Concret, procurorii susțin că niște cetățeni prestau servicii la partid, dar aveau cartea de muncă la o instituție de stat care se ocupă teoretic de persoane defavorizate, copii și bătrâni abandonați. O condamnare în acest dosar l-ar duce pe Dragnea în spatele gratiilor.

4. Prejudiciul în cazul lui Adrian Năstase

 

Adrian Năstase, fost premier al României și șef al PSD, a fost trimis în judecată și mai apoi condamnat în mai multe dosare de corupție. Reamintim, în acest sens, dosarele „Zambacian I” și „Trofeul Calității” (în care a fost condamnat), dar și dosarul „Mătușa Tamara”, unde fostul premier a fost achitat.

 

Istoric vorbind, Năstase a fost pus sub învinuire prima dată în 2006, fiind acuzat de procurorii DNA că și-a finanțat campania electorală din 2004 cu bani de la Inspectoratul de Stat în Construcții. În acest dosar, numit de presă „Trofeul Calității”, Adrian Năstase a achitat statului român un prejudiciu de peste 700.000 de euro, asta deși a susținut pe blogul personal că nu există prejudiciu.

Concluzie

Situațiile enumerate de Liviu Dragnea sunt interpretate de acesta în așa fel încât denaturează adevărul factual. Tiberiu Nițu nu a mai fost trimis în judecată pentru că s-au schimbat normele printr-o decizie a CCR. Cazul Olguței Vasilescu este în continuare investigat de procurori. Dragnea a fost condamnat cu suspendare. Mai mult, Adrian Năstase și-a plătit singur prejudiciul, deși spune și el că nu există.

A spune că în România nu există cazuri mari de corupție e fals. Există, de exemplu, cazul mogulului de presă Dan Voiculescu, condamnat la închisoare cu executare pentru devalizarea ICA și pentru care s-a dispus recuperarea prejudiciului.

De asemenea, a spune că există fraude bancare de miliarde de euro fără să existe oameni condamnați, este factual incorect. O simplă căutare pe Google ne arată de exemplu că în 2012, un trader al UBS Bank a fost încarcerat pentru o fraudă de 2.3 miliarde de dolari.

Astfel, afirmațiile lui Liviu Dragnea sunt false.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai multe

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.