Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

06.07.2018

Nu există nici o prevedere din Codul Penal care să-i servească preşedintelui Liviu Dragnea

Liviu Pop

PSD

Sursa afirmației: RFI

Fals

Context

Senatorul PSD, Liviu Pop, a susţinut miercuri 4 iulie, că „nu există nici o prevedere din Codul Penal care să-i servească preşedintelui Liviu Dragnea (…) i-am rugat pe toţi cei care contestă în mediul public să ia tot ce este public din dosarul domnului preşedinte Liviu Dragnea, să ne spună care este acel articol din Codul Penal care-i creează un avantaj domnului preşedinte Liviu Dragnea”.

Ce verificăm?

În ce măsură articolele modificate din Cod Penal, votat deja în Parlament, îi creează avantaje președintelui PSD Liviu Dragnea în dosarul DGASPC Teleorman.

Verificare

Înalta Curte l-a condamnat în data de 21 iunie 2018 pe Liviu Dragnea la 3 ani și șase luni de închisoare, dosar început în decembrie 2013 de către DNA, trimis în instanță în iulie 2016 și început pe fond în ianuarie 2017, pedeapsa finală fiind contopită cu cea primită în dosarul „Referendumul” – de 2 ani cu suspendare. Decizia ICCJ nu este una definitivă și poate fi atacată de către Liviu Dragnea în apel.

  1. Ce scrie în hotărârea Înaltei Curți:

 

Conform Hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 21.06.2018, Liviu Dragnea a fost condamnat la pedeapsa principală de 3 ani și 6 luni închisoare. Mai jos, textul referitor la condamnarea președintelui PSD:

 

  • „În baza art.25 din Codul penal 1969 rap. la art.13/2 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 din Codul penal 1969 cu aplic. art.5 din Codul penal, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu sub forma instigării, condamnă inculpatul DRAGNEA NICOLAE LIVIU, la pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare.
  • În baza art.65 alin.1 din Codul penal 1969, aplică inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969 pe o durată de 3 ani.
  • În baza art.71 alin.1 şi 2 din Codul penal 1969, aplică inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969.
  • În baza art.85 din Codul penal 1969, anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr.341/15 mai 2015 a ÎCCJ, Secţia penală, definitivă prin Decizia penală nr.114/22 aprilie 2016 a ÎCCJ, Completul de 5 judecători.  
  • În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b şi art.35 alin.1 din Codul penal 1969, contopeşte pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare stabilită prin prezenta sentinţă cu pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr.341/15 mai 2015 a ÎCCJ, Secţia penală, definitivă prin Decizia penală nr.114/22 aprilie 2016 a ÎCCJ, Completul de 5 judecători, urmând ca inculpatul Dragnea Nicolae Liviu să execute pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969 pe o durată de 3 ani.  
  • În baza art.71 alin.1 şi 2 din Codul penal 1969, aplică inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969.”

 

  1. Ce variantă de Cod Penal i se aplică inculpatului:

 

Trebuie menționat faptul ca președintelui PSD Liviu Dragnea i s-a aplicat în timpul desfășurării procesului (și a soluționării cauzei – iunie 2018) prevederile din Codul Penal din 1969 (lege aflată în vigoare la data săvârșirii infracțiunii – 2007-2008), iar nu din cel intrat în vigoare începând cu anul 2014 – „Noul Cod Penal”, deoarece s-a aplicat legea penală mai favorabilă, astfel cum este reglementată de Art. 5 din Codul Penal actual.

 

La acest articol (Art.5) se menționează:

 

Alin. (1): În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”

 

Cu alte cuvinte, până la judecarea definitivă a cauzei, se aplică legea penală mai favorabilă!

 

-3-

Cum este reglementat abuzul în serviciu în cele trei variante de Cod Penal: 

 

Codul penal din 1969

Art. 248: Abuzul în serviciu contra intereselor publice:
Fapta funcționarului care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei organizații din cele prevăzute în art. 145 sau o pagubă avutului obștesc, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a avut ca urmare o perturbare deosebit de gravă a activității unei organizații din cele prevăzute în art. 145, ori a produs o pagubă importantă economiei naționale, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii.

 

Codul Penal în vigoare

Art. 297: Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

 

Proiect de Lege pentru modificarea Codului Penal & Legii 78/2000 (votat pe 3 iulie 2018)

Pct. 50. La articolul 297, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 297. – (1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintro lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă.”

Surse:

  1. Codul Penal din 1969
  2. Codul Penal din 2009 actualizat până în 2014
  3. Codul Penal varianta PSD-ALDE  (plus legea 78/2000)

 

-4-

Legile mai favorabile în cazul lui Liviu Dragnea

Explicăm de ce prevederile vechiului Cod Penal (1969) referitoare la abuzul în serviciu sunt lege mai favorabilă în cazul lui Dragnea și de ce noua reglementare propusă în Proiectul de modificare a Codului Penal va reprezenta lege favorabilă în același caz, servindu-i președintelui social-democrat? Facem, deci, o analiză comparativă a infracțiunii de abuz în serviciu, așa cum este ea reglementată în cele trei acte normative incidente în cauza analizată:

 

A. Latura subiectivă

Ne uităm pe cele trei legi pentru a vedea ce spune despre aspectul laturii subiective a infracțiunii (forma de vinovăție cu care a fost săvârșită infracțiunea).

 

Vechiul Cod Penal (1969)

Pentru a fi considerată infracțiune de abuz în serviciu, fapta trebuie să fie săvârșită cu intenție directă sau indirectă.

Pentru existența formei tipice (de bază) a infracțiunii, nu interesează mobilul sau SCOPUL cu care a fost săvârșită fapta. Acestea puteau doar să fie luate în considerare de către instanță pentru individualizarea pedepsei (stabilirea efectivă a unei pedepse într-un caz concret).

Săvârșirea infracțiunii antrenată de un scop special constând în obținerea de către funcționarul public, pentru sine sau pentru altul, un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, este considerată în vechea legislație variantă particulară agravată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, reglementată în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 și pedepsită corespunzător.

 

Noul Cod Penal (2014)

Aspectul laturii subiective a infracțiunii de abuz în serviciu rămâne neschimbat odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal.

Așadar, și potrivit noii reglementări (2014), pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, nu este nevoie ca intenția directă ori indirectă să fie calificată prin SCOPUL de a obține un beneficiu patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altul.

La fel ca și sub imperiul legislației anterioare, infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită cu un astfel de scop, este un caz particular considerat voariantă agravată a infracțiunii, reglementată în legislația specială- art. 13^2 din Legea nr. 78/2000.

 

Proiect de modificare (2018)

Pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în forma tipică (de bază), forma de vinovăție cu care fapta a fost săvârșită va trebui să fie intenția calificată prin SCOP. Mai exact, scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.

În consecință, pentru a se considera că există abuz în serviciu în forma de bază, va trebui să fie identificat acest scop particular cu care a fost săvârșită fapta și, în plus, obținerea beneficiului să fie urmărită pentru o serie restrânsă de persoane: pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, spre deosebire de reglementarea din legea specială anterioară a formei agravate a abuzului în serviciu care menționa faptul că obținerea beneficiului este urmărită pentru sine sau pentru altul (terț necalificat).

Așadar, cazurile în care se va putea reține în sarcina funcționarului public infracțiunea de abuz în serviciu vor fi mult restrânse prin introducerea acestui scop calificat și reducerea categoriilor de persoane pentru care este urmărit acel scop.

Forma tipică a infracțiunii (cea pentru ca se era necesară urmărirea unui scop calificat) dispare complet din noile prevederi legislative, rămânând reglementată doar ceea ce astăzi reprezintă un caz particular, o formă agravată a infracțiunii tipice de abuz în serviciu.

În urma analizei comparate a formei de vinovăție cu care trebuie să fie săvârșită fapta pentru ca aceasta să fie considerată abuz în serviciu, din perspectiva celor trei texte de lege succesive, rezultă că odată intrat în vigoare proiectul de modificare a Codului Penal și a Legii 78/2000, noua formă a Codului Penal va fi lege favorabilă pentru președintele social-democrat, Liviu Dragnea.

Persoanele în favoarea cărora a urmărit realizarea beneficiului nu se încadrează în noua formulare: „pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv”.

Prin urmare, Instanța va fi obligată să constate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în această speță.

 

B. Pedeapsa

Ne uităm pe cele trei legi și din perspectiva pedepsei prevăzute de lege pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Vechiul Cod Penal (1969)

Infracțiunea tipică de abuz în serviciu săvârșită de un funcționar public este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Infracțiunea tipică de abuz în serviciu săvârșită de alt funcționar este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și 4 luni. Varianta agravată a infracțiunii de abuz în serviciu, care presupune că funcționarul public a urmărit obținerea pentru sine sau pentru altul a unui beneficiu patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 15 ani, potrivit art. 13^2 din Legea nr.78/2000.

Art 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie  prevede următoarele:

Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani

 

Noul Cod Penal (2014)

Infracțiunea tipică de abuz în serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică (așadar închisoare plus pedeapsă complementară expres prevăzută de lege).

forma agravată a infracțiunii de abuz în serviciu săvârșită cu intenție calificată prin scop, atunci când funcționarul public a urmărit obținerea pentru sine sau pentru altul a unui beneficiu patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 15 ani, potrivit art. 13^2 din Legea nr.78/2000.

 

Proiect de modificare (2018)

Infracțiunea tipică de abuz în serviciu astfel cum urmează să fie redefinită prin acest act normativ, va avea o formă ce în legislația anterioară și cea aflată azi în vigoare intră sub imperiul legii speciale nr 78/2000, și anume formă agravată a infracțiunii. Din acest motiv, pentru a nu ne afla în situația suprareglementării, parlamentarii au decis să ABROGE articolul 13^2 din Legea 78/2000, sub umbrela căruia ar fi intrat și forma propusă pentru abuzul în serviciu. Rămâne astfel propunerea de modificare a infracțiunii din Codul Penal care prevede noi limite de pedeapsă, și anume închisoarea de la 2 la 5 ani sau amendă.

În concluzie la această secțiune, prevederile vechiului Cod Penal (cel din 1969) reprezintă până acum lege favorabilă în cazul lui Liviu Dragnea, limitele de pedeapsă fiind mai reduse: închisoarea de la 6 luni la 5 ani, spre deosebire de închisoare de la 2 la 7 ani plus pedeapsa complementară (menționată expres de legiuitor) de interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Însă, în momentul în care noile dispoziții din Proiectul pentru modificarea Codului Penal vor intra în vigoare, această lege nouă îi va fi net favorabilă din perspectiva pedepsei care i s-ar putea stabili: închisoarea de la 2 la 5 ani alternativ cu amenda adică pedeapsă neprivativă de libertate.

 

C. Individualizarea pedepsei 

Ne uităm pe cele trei legi și din perspectiva individualizării pedepsei aplicând sau nu pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică alături de pedeapsa închisorii.

 

Vechiul Cod Penal (1969)

În Codul Penal din 1969 nu a fost prevăzută expres și „interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.” Textul, reglementa doar abuzul în serviciu, ceea ce înseamnă că lăsa la atitudinea instanței individualizarea pedepsei pentru un anumit inculpat în sensul aplicării articolului 64 aflat în partea generală a Codului Penal, care face referire la pedepsele complementare

 

Noul Cod Penal (2014)

În noul Cod Penal intrat în vigoare în 2014, se prevede explicit că, pe lângă pedeapsa închisorii se va aplica în mod obligatoriu și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, iar când legiuitorul face o astfel de mențiune explicită, acesta se referă la următoarele două drepturi:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat

 

Proiect de modificare (2018)

În actualul Proiect de modificare a Codului Penal votat miercuri 4 iulie 2018, nu se mai prevede în mod expres aplicarea automată a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi alături de pedeapsa închisorii, mai mult decât atât, se introduce pedeapsa alternativă a amenzii.

Raportat la această secțiune, legea mai favorabilă până în prezent este Codul penal din 1969, care nu prevede obligativitatea instanței de a aplica și o pedeapsă complementară celei cu închisoarea, ci rămâne la latitudinea ei dacă face sau nu.

În momentul intrării în vigoare a prevederilor din Proiectul pentru modificarea Codului Penal, aceste dispoziții vor fi favorabile și din perspectiva individualizării pedepsei care, pe lângă faptul că va putea să fie amenda, instanța nu va mai fi ținută să aplice în mod obligatoriu și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Concluzie

Afirmația lui Liviu Pop este falsă. Deși nu putem ști care va fi soluția dată de magistrați într-un caz punctual, din analiza modificărilor votate la Codul penal, acestea ar putea „să-i servească” inclusiv lui Liviu Dragnea în dosarul în care este judecat pentru instigarea la abuz în serviciu.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult