Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

29.12.2019

„(...) primul proiect de lege (n.r. privind recursul compensatoriu) a fost făcut de doamna ministru al Justiției Raluca Prună”

Marcel Ciolacu

PSD

Sursa afirmației: B1 TV

Adevărat

Context

În 4 decembrie 2019, într-o conferință de presă la sediul PSD, Marcel Ciolacu -președintele interimar al partidului a spus că el și colegii săi au votat în favoarea abrogării legii compensatorii. Apoi a adăugat: 

„Totuși eu aș dori să știm cu exactitate istoricul acestei legi. Primul proiect de lege a fost făcut de doamna ministru al Justiției Raluca Prună, din guvernul Cioloș, a fost preluată de miniștrii din guvernele succesive ale PSD. În Parlament, a avut modificări și soluția găsită de PSD atunci, la solicitările CEDO, nu a fost cea mai bună”.

Ce verificăm?

Istoricul legii recursului compensatoriu.

Verificare

Forma inițială a legii recursului compensatoriu a fost gândită și a luat forma unui proiect în timp ce ministerul Justiției era condus de Raluca Prună, membru al guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. 

„Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile consecutive executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp. Plus o evaluare aritmetică a fiecărui caz individual”, scria Raluca Prună într-o postare pe Facebook, pe 24 octombrie 2017, luna în care legea recursului compensatoriu intra în vigoare. 

În mandatul ei, proiectul a fost supus dezbaterii publice, între 3 și 13 noiembrie 2016. 

Raluca Prună a părăsit însă ministerul Justiției în ianuarie 2017 și i-a luat locul Florin Iordache de la PSD, sub Guvernul Grindeanu. 

Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul României a emis o hotărâre prin care supunea Senatului, spre adoptare, prin procedură de urgență, proiectul recursului compensatoriu. 

S-a păstrat forma propusă de Raluca Prună, care prevederea ca pentru fiecare 30 de zile executate într-un spațiu necorespunzător să se scadă 3 zile din pedeapsă. Iar spațiu necorespunzător era definit ca „mai mic sau egal cu 3 mp/deținut”

„Crearea unui mecanism compensatoriu menit să înlăture vătămarea drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului apare care remediu în alte legislații ale unor state care s-au confruntat cu problema supraaglomerării în penitenciare”, explică expunerea de motive a Guvernului. 

Pe 13 martie 2017, proiectul este adoptat de Senat, dar cu o modificare: cei 3 metri pătrați devin, sub condeiul senatorilor, 4. 

Este trimis la Camera Deputaților. Aici, în Comisia juridică, pe atunci condusă de Eugen Nicolicea, PSD, inițiativa legislativă suferă modificări majore: cele 4 zile scăzute deținutului pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare devin 6. 

Potrivit raportului comisiei, autorii acestui amendament sunt „deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia juridică”. Aceiași autori adaugă un alt amendament, prin care includ pe lista „condițiilor necorespunzătoare”, printre altele, „lipsa temperaturii adecvate a camerei” și „existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție”.

În timpul dezbaterii din Camera Deputaților, secretarul de stat Mariana Moț, reprezentantul Ministerului de Justiție, condus la acea dată de Tudorel Toader, ia cuvântul la tribună: „nu ne însușim modificările survenite la acest proiect legislativ”. 

La aceeași dezbatere, grupul parlamentar USR anunță că nu susține legea și cere retrimiterea ei la comisie. Prin vot, deputații decid ca legea să nu fie întoarsă din drum.  

Pe 16 mai 2017, un grup de 51 de parlamentari PNL și USR a sesizat Curtea Constițională pe motiv, printre altele, că „diferențele de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție”. 

Legea a fost trimisă spre promulgare la președinte pe 17 mai 2017. 

Curtea a respins pe 5 iulie 2017, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate. Pe 14 iulie este promulgată legea. 

Între 19 octombrie 2017 și 7 octombrie 2019, au fost eliberați aproape peste 20 de mii de deținuți. Recent, cifra a ajuns la aproape 23 de mii. 

Legea a fost abrogată pe 4 decembrie 2019 de Camera Deputaților, inclusiv prin votul parlamentarilor PSD. 

Concluzie

Declarația lui Marcel Ciolacu este adevărată. Proiectul recursului compensatoriu a luat naștere în timpul mandatului Ralucăi Prună, fiind ulterior substanțial modificat de parlamentarii PSD și ALDE.

Ultimele Fact Check-uri

© 2020 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.