Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

24.01.2017

În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Ministerul Finanțelor

Sursa afirmației: Comunicat de presă

Fals

Context

Ministerul Finanțelor Publice a pus în dezbatere publică, pe 23 ianuarie, proiectul de buget de stat pe anul 2017. Cu această ocazie, a fost dat un comunicat de presă prin care se afirmă că deficitul bugetar este estimat la 2.96%, dar și că Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

 

Ce verificăm?

Verificăm dacă bugetul pentru anul 2017 are o alocare de 2% pentru apărare.


Verificare

În primul rând, trebuie făcută o precizare extrem de importantă.

La ultima ședință de Guvern, premierul Grindeanu declara că: „Lucrurile au fost discutate cu fiecare minister în parte, au fost aprobate limitele de buget pe fiecare minister, păstrând ceea ce am spus tot timpul — deficitul sub 3% și 2% pentru Apărare. Sunt lucruri care reprezintă angajamentele României și de care ne vom ține”.

 

Angajamentul României la care premierul face referire este Declarația comună privind „Solidaritatea Aliată şi Responsabilitatea Comună”, care reiterează că „rămânem angajaţi să alocăm 2% din PIB apărării, conform liniilor trasate prin Angajamentul privind investiţiile în domeniul apărării de la Summit-ul NATO din Ţara Galilor”.

 

Comunicatul Ministerului Finanțelor Publice vorbește despre 2% pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale. Distincția este extrem de importantă, pentru că bugetul MApN nu cuprinde doar buget alocat pentru capitolul „Apărare”. Alocările din bugetul de stat pentru MApN, pe capitole bugetare, arată astfel:

 

 

Distincția este importantă pentru că, deși majoritatea banilor din bugetul MapN merg către „apărare”, nu putem pune semnul egalității între acesta și respectarea angajamentului față de partenerii din NATO. Astfel, doar din bugetul de stat, prin bugetul MapN, sunt alocați bani pentru instituții precum Clubul Sportiv al Armatei, Colegiul Național de Apărare sau Muzeul Militar Național. Desigur, aceste instituții pot fi finanțate din bugetul MapN, însă nu putem asimila aceste sume celor alocate pentru ”apărare” (de altfel, și în buget este făcută această distincție).

 

Verificăm însă afirmația din comunicatul de presă al Ministerului Finanțelor Publice și ne uităm la bugetul alocat pentru MApN.

 

Precizări metodologice

  1.      În bugetul MapN există mai multe tipuri de sume evidențiate – există sumele totale pe care mizează ministerul, acestea venind din bugetul de stat sau din venituri proprii (de exemplu, Muzeul Militar primește o subvenție din bugetul MapN, dar are și venituri proprii din vânzarea de bilete, Spitalul Militar primește o subvenție din bugetul MapN, dar are și veniturii proprii din contractele cu casele de asigurări de sănătate etc.).
  2.      La fiecare buget există o listă a obiectivelor de investiții care se realizează. Acestea detaliază sumele alocate pentru investiții în două feluri, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice:

 

– credite bugetare – sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare

– credite de angajament – limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar.

 

Ce înseamnă asta? Că banii alocați efectiv pentru o anumită cheltuială trebuie căutați la ”credite bugetare” și nu la creditele de angajament. Alocările bugetare se referă la sumele aprobate prin buget, acestea fiind și cele pe baza cărora se calculează deficitul bugetar.

De ce sunt importante aceste precizări? Pentru că Ministerul Apărării Naționale precizează faptul că, dacă sunt luate în calcul și creditele de angajament, atunci bugetul Ministerului este la peste 2% din PIB.

Dacă este să preluăm această explicație, atunci ar trebui ca la toate instituțiile să calculăm, din programul de investiții publice, ca fiind alocate sume în plus rezultate din creditele de angajament. În acest caz am ajunge la următoarea situație:

Vedem astfel că ar apărea o diferență uriașă între creditele de angajament și cele bugetare, adică peste 20 miliarde lei (20,233,769,000 lei).

Bugetul General Consolidat, cel la care se raportează calculele privind deficitul bugetar, cuprinde, în acest moment, prin bugetul de stat, doar creditele bugetare. Dacă ne uităm la bugetul MapN, vedem că totalul cheltuielilor nu cuprinde decât creditele bugetare – cheltuielile cu dotarea intră la ”Active nefinanciare” și vedem astfel că în bugetul care se ia în calcul la estimarea deficitului nu apar decât creditele bugetare, respectiv 2.56 miliarde, rezultând din credite bugetare din bugetul de stat (2.3 miliarde) și credite bugetare din venituri proprii (0.26 miliarde).

 

tabel-1

 

tabel-2

 

 

tabel-1

Sursa: Buget MapN.

 

 

Care ar fi impactul bugetar dacă am lua în calcul și banii alocați din credite de angajament în construcția bugetului? Să ne uităm la Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 (pagina 16, cu principalii indicatori macroeconomici), documentul care însoțește bugetul și să vedem ce s-ar întâmpla dacă luăm în calcul și creditele de angajament:

 

capture deficit

 

Concluzie

Afirmația privind alocarea a 2% din PIB pentru MApN este falsă – dacă ar trebui luate în calcul și creditele de angajament, atunci deficitul României ar sări de ținta asumată de 3% din PIB. Așadar, dacă e să calculăm  alocările bugetare incluzând creditele de angajament pentru MApN, atunci deficitul ar crește la 3.89% din PIB. De asemenea, dacă aplicăm aceeași logică pentru toți ordonatorii principali de credite, deficitul ar crește la 5.44% din PIB.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult