Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

13.06.2018

Domnul preşedinte e obligat să pună în aplicare decizia. În cazul în care nu o va face, Constituţia spune mai departe ce e de făcut. Eu cred că următorul pas este o notificare din partea Ministerului Justiţiei să pună în aplicare acea hotărâre şi, dacă nu o va face, inclusiv e penal.

Niculae Bădălău

PSD

Sursa afirmației: Agerpress

Fals

Context

Vorbind despre situația neaplicării de către Președintele Klaus Iohannis a deciziei CCR de obligare a revocării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, senatorul Niculae Bădălău a afirmat că următorul pas este ca ministrul justiției să notifice din partea ministerului președinția pentru a pune în aplicare decizia CCR, iar dacă acesta (n.a Președintele ) nu va respecta notificarea, atunci se va lua în calcul o plângere penală.

Conform Agerpres, senatorul și președintele executiv PSD a afirmat:

Domnul preşedinte e obligat să pună în aplicare decizia. În cazul în care nu o va face, (…) Constituţia spune mai departe ce e de făcut. Eu cred că următorul pas este o notificare din partea Ministerului Justiţiei să pună în aplicare acea hotărâre şi, dacă nu o va face, inclusiv e penal. Ministrul Justiţiei poate să notifice pe oricine nu pune în aplicare o hotărâre. (…) Domnul preşedinte al Românei nu este rege, nu este Carol, nu este Ferdinand. Este preşedinte democrat şi deci trebuie să o pună în aplicare. Nu pui în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă, orice şef de instituţie – preşedinte, şef de cameră, prim-ministru – se aplică legea penală. (…) Oricine în ţara asta trebuie să respecte legea.” 

 

Ce verificăm?

Poate fi președintele tras la răspundere penală pe perioada mandatului?

Verificare

Răspunsul la această întrebare se găsește chiar în deciziile Curții Constituționale care a mai tranșat genul acesta de diferend.

În jurisprudența Curții Constituționale există un precedent, cel al deciziei nr. 678 din 13 noiembrie 2014, când Curtea a statuat cu unanimitate de voturi că imunitatea președintelui țării reprezintă un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, astfel cum este reglementat în art. 312 alin. (2) din Codul de Procedură Penală. Prin respingerea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală privind excepția de neconstituționalitate care avea ca obiect aliniatul (2) al articolului amintit, se ajunge la concluzia implicită cum că suspendarea urmăririi penale în ceea ce îl privește pe Președintele aflat în exercitarea mandatului este constituțională.

 

Pe larg, conform deciziei 678 din 13 noiembrie 2014, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.312 alin.(2) din Codul de Procedură Penală:

 

Art. 312 Cazurile de suspendare

(2) Suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană.

 

Excepția de mai sus a fost ridicată de Gabriela Firea în Dosarul nr.2.130/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală, Camera preliminară, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva ordonanței dispuse de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea împotriva ordonanței prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a Președintelui României, Traian Băsescu (acuzat de d-na Firea de amenințare și șantaj), întrucât exista un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea Președintelui României.

 

Din decizia CCR mai reținem faptul că:

Președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate [art. 84, alin. (2) din Constituție], sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art. 96 din Constituție – punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare.

În virtutea inviolabilității de care se bucură mandatul prezidențial, pe perioada exercitării acestuia, Președintele nu poate fi supus niciunei proceduri judiciare penale, cu excepția situației prevăzute de art. 96 din Constituție. Așa fiind, dispozițiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente în cazul urmăririi penale declanșate împotriva persoanei care ocupă funcția de Președinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situație de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituție referitor la imunitatea Președintelui României.

 

Concluzie

Afirmația lui Niculae Bădălău este falsă. Refuzul de a răspunde la notificarea ministrului justiției nu are consecințe de ordin penal.  Pe parcursul mandatului său, Președintele României nu poate fi supus niciunei proceduri judiciare penale.

Într-un singur caz excepțional nu este protejat Președintele: punerea sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare, de către cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor – Art.96 din Constituția României. Competența de judecată în acest caz revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În alin. 3 al acestui articol din Constituție, se menționează și faptul că de la data punerii sub acuzare și data deciziei IICJ, președintele este suspendat de drept.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult