Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

29.01.2014

„Ce treabă are DNA să verifice activitatea unui Consiliu Județean?”

Nicușor Constantinescu

PSD

Fals

Context

Pe 15 ianuarie, președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost ridicat de procurorii anticorupție printr-un mandat de aducere și audiat la DNA. Acesta a acuzat faptul că a fost ridicat de o manieră „polițienească” și că DNA nu ar fi avut motive pentru a-l investiga. Dincolo de afirmațiile legate de desființarea DNA sau de acuzațiile de abuz la adresa procurorilor, Nicușor Constantinescu a declarat:

„Să vină DNA, poliția politică, și să conducă ei România. Un Consiliu Județean este parlamentul care voteaza legile. Dacă CJ votează ceva ilegal, atunci prefectul atacă in instanță și suspendă hotărârea. Aceste hotărâri nu au fost atacate de prefect și au aviz de legalitate. Ce treabă are DNA să verifice activitatea unui consiliul județean?” (s.n.)

Ce verificăm?

În afirmația sa, Nicușor Constantinescu argumentează că verificarea hotărârilor unui Consiliu Județean din perspectiva legalității ar fi competența exclusivă a prefectului. Astfel, întrucât respectivele hotărâri nu au fost atacate de prefect, DNA nu ar avea „treabă” (sau competență, într-un limbaj de specialitate) în verificarea activității unui consiliu județean.

Există, pornind de la această afirmație, două elemente care pot fi analizate:

1.Este prefectul singurul care poate verifica legalitatea unei hotărâri a unui consiliu județean?
2.Este DNA printre organele care are o astfel de competență?

Verificare

Este prefectul singurul care poate verifica legalitatea unei hotărâri a unui consiliu județean?

Răspunsul foarte scurt este: nu.

Articolul 52 din Constituția României garantează că orice persoană poate sesiza instanța în cazul în care o autoritate publică (deci și un Consiliu Județean) îi lezează un drept sau un interes legitim printr-un act administrativ (deci și printr-o hotărâre de CJ):

„Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.”

Legea contenciosului administrativ (Legea 554/2004) detaliază condițiile în care se exercită acest drept, Art. 1 din această lege specificând inclusiv faptul că:

„(8) Prefectul, Agenția Națională a funcționarilor publici și orice subiect de drept public (s.n.) pot introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale.”

Dincolo de existența acestor prevederi în legislație, sunt de notorietate procesele câștigate de ONG-uri împotriva hotărârilor Consiliului General al Muncipiului București, poate cea mai cunoscută dintre acestea fiind sentința definitivă și irevocabilă în privința ilegalității magistralei Buzești-Berzei-Uranus și anularea hotărârii Consiliului General al Muncipiului București din 2006 prin care se aprobase această lucrare.

Are DNA competență în privința Consiliilor județene?

Leagea nu lasă loc de interpretări nici la această întrebare: da.

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție este reglementată de OUG 43/2002 cu modificările și completările ulterioare. Art. 13 al OUG 43/2002 arată că, printre altele, de competența DNA sunt următoarele:

  • Infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Legea 78/200 definește trei tipuri de infracțiuni:
    1. infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită; traficul de influență; primirea de foloase necuvenite;
    2. infracțiuni asimilate celor de corupție dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, printre care: acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare (Art. 10); folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial (Art. 13); Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (Art. 132);
    3. infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ș.a dacă sunt în legătură cu infracțiuni de corupție sau asimilate corupției (Art. 17).

    cu îndeplinirea următoarelor condiții:

    1. Dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis(s.n.):
      • Paguba materială este mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro;
      • S-a creat o perturbare deosebit de gravă a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice;
      • Valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție (de ex, mita) este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro.
    2. Dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale(s.n.), de gravitatea perturbării sau de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către anumite categorii de persoane(s.n.) precum: deputați; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; judecători și procurori; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene(s.n.); primarii și viceprimarii municipiilor; consilierii județeni; prefecții și subprefecții; avocații ș.a.
  • Infracțiunile prevăzute de codul penal la art. 246, 247, 248 și 2481:
    • Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor;
    • Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi;
    • Abuzul în serviciu contra intereselor publice;
    • Abuzul în serviciu în formă calificată;

    singura condiție fiind că paguba materială trebuie să fie mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Legea prevede și faptul că procurorii specializați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute mai sus.

Comunicatul DNA din 15 ianuarie 2014 privind începerea urmării penale precizează că Nicușor Constantinescu, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Constanța, este investigat pentru comiterea a:

șase infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecințe deosebit de grave”

prin faptul că a

„dispus efectuarea unor plăți nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)„.

Astfel, în cazul dlui. Nicușor Constantinescu, competența DNA este dată atât de natura faptei (abuzul în serviciu contra intereselor publice este sancționat atât de Legea 78/2000, cât și de Art. 248 din Codul penal), de valoarea prejudiciul, cât și de funcția deținută de acesta.

Concluzie

Argumentul dlui. Nicușor Constantinescu este că actele emise de Consiliul Județean Constanța au aviz de legalitate, nefiind atacate de prefect și deci nu ar fi de competența DNA să cerceteze nelegalitatea lor. Legislația în vigoare îl contrazice însă: nu doar că există mai multe modalități de a ataca legalitatea hotărârilor unui consiliu județean (nu doar Instituția prefectului poate face acest lucru), ci și DNA are o competență specifică în acuzațiile punctuale care i se aduc acestuia.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult