Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

13.05.2020

„Curtea Constituțională a dat o decizie şi preşedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Că președintele n-a revocat-o în baza propunerii mele, ci decizia (sic!) Curții Constituționale. Ea este, ea se executa.”

Tudorel Toader

Fost Ministru al Justiției

Sursa afirmației: Europa Liberă

Adevărat

Context

În data de 5 mai 2020 Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat cu privire la Cazul Kovesi v. România. Cu privire la decizia CEDO, Tudorel Toader a afirmat:

 

„Curtea Constituțională a dat o decizie şi preşedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Că președintele n-a revocat-o în baza propunerii mele, ci decizia (sic!) Curții Constituționale. Ea este, ea se executa.”

 

Ce verificăm?

Ce spun Decizia CEDO și decizia Curții Constituționale cu privire la revocarea din funcție în acest caz.

Verificare

Revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA

 

22 februarie 2018 : Ministrul Justiției, Tudorel Toader, face public Raportul privind activitatea managerială de la Direcția Națională Anticorupție. Ca urmare a acestui raport, declanșează procedura de revocare a procurorului-șef al DNA.

 

Procedura de revocare a procurorului-șef al DNA, declanșată în baza acestui raport, trebuie să aibă la bază unul din motivele prevăzute în lege (art. 51 din Legea nr. 303/2004), respectiv:

 

  • nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
  • în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
  • în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Propunerea de revocare are la bază, așadar, exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale.

27 februarie 2018: Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dă aviz negativ solicitării lui Tudorel Toader privind revocarea procurorului-șef al DNA.

16 aprilie 2018: Președintele României refuză să dea curs propunerii de revocare din funcție al procurorul-șef DNA Laura Codruța Kovesi.

23 aprilie 2018: Ministrul Justiției declară public acordul primului-ministru, Viorica Vasilica Dăncilă, de a sesiza Curtea Constituțională privind refuzul președintelui de a da curs cererii de revocare.

 

30 mai 2018: Curtea Constituțională a României publică Decizia nr. 358/2018 în conținutul căreia stabilește în mod expres faptul că ”Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi”.

Decizia Curții Constituționale

9 iulie 2018: Președintele României semnează decretul de revocare din funcție al procurorului-șef DNA.

În cadrul unei verificări mai vechi al acestui subiect au fost analizate atât competența CCR, cât și elementele asupra cărora s-a pronunțat în Decizia nr. 358/2018.

 

În primul rând, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra existenței unui conflict de natură constituțională generat de refuzul președintelui de a da curs propunerii de revocare (pct. 119).

 

E important de menționat că judecătorii de la CCR nu au analizat, în luarea deciziei lor, raportul Ministerului Justiției privind activitatea DNA și nici nu s-au pronunțat cu privire la îndeplinirea condiției legale pentru declanșarea procedurii de revocare a procurorului-șef DNA.

Curtea Constituțională a luat această decizie pentru că în refuzul de revocare a procurorului-șef DNA, Președintele României a invocat  lipsa de „oportunitate” a măsurii propuse (pct. 7 din decizie). Judecătorii menționează că „actul trebuie să consfințească regularitatea sau lipsa de regularitate a procedurii, și nu oportunitatea sau lipsa de oportunitate a acesteia. (pct. 116)”.

 

Pentru soluționarea conflictului de natură constituțională dintre Președintele României și ministrul justiției, CCR cere în mod expres ca Președintele României să dea curs propunerii de revocare a procurorului-șef DNA (pct. 119).

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului

 

În decizia sa din 5 mai 2020, CEDO a analizat legislația României privind revocarea procurorilor de rang înalt, cât și decizia CCR care a permis revocarea. 

 

În paragraful 114 Curtea a decis că raportat la încetarea mandatului, acesta poate avea loc doar în cazurile expres prevăzute în lege. 

Așa cum am prezentat anterior, motivul legal invocat fusese exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, conform art. 51 din Legea nr. 303/2004, evidențiate prin Raportul ministrului justiției. 

 

În legătură cu acest aspect, CEDO, prin analizarea Raportului pe baza căruia s-a cerut revocarea, evidențiază faptul că ministrul justiției s-a referit la opinii publice exprimate de procurorul-șef DNA în legătură cu capacitățile sale profesionale și cu privire la managementul inadecvat nu au fost aduse suficiente dovezi care să fie convingătoare în acest sens (paragrafele 186-189).

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilește, în acest sens, încălcarea dreptului la un proces echitabil și încălcarea dreptului la liberă exprimare, prin aceea că procurorul-șef DNA nu a avut posibilitatea de a ataca în instanță decizia de revocare (paragraful 157), și a evidențiat dreptul magistraților la liberă exprimare, inclusiv în dezbateri cu conotații politice, în condițiile în care procurorul-șef al DNA a criticat reformele legislative din punct de vedere strict profesional (paragrafele 201 și 207)

 

Laura Codruța Kovesi nu a cerut daune de la statul român pentru încălcarea drepturilor sale.

 

Ca urmare a deciziei CEDO, actualul ministru al Justiției cere eliberarea din funcția de membru al Comisiei de la Veneția a lui Tudorel Toader.

Rezumat:

  • Revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a fost făcută în baza propunerii de revocare făcută de ministrul justiției Tudorel Toader, ca urmare a Raportului de evaluare a activității manageriale de la DNA.
  • Decizia CCR nr. 358/2018 susține că Președintele României a refuzat revocarea pe o bază legală greșită, prin urmare cere în mod expres ca acesta să emită decretul de revocare, care a fost semnat ulterior în 9 iulie 2018.
  • Decizia CCR nu analizează conținutul Raportului și nici îndeplinirea condițiilor legale privind declanșarea procedurii de revocare.
  • Decizia CEDO (cererea nr. 3594/19), ca urmare a analizării Raportului de evaluare a activității manageriale de la DNA, evidențiază faptul că nu au fost aduse suficiente dovezi cu privire la managementul inadecvat care să fie convingătoare în acest sens.
  • Încălcarea dreptului la un proces echitabil stabilit de CEDO are la bază faptul că demiterea nu a putut fi contestată în justiție, decât din punct de vedere administrativ și nu a conținutului său (para. 122)

Concluzie

Afirmația lui Tudorel Toader este adevărată stricto-sensu. La baza revocării procurorului-șef DNA au fost 3 elemente procedurale: raportul de evaluare a activității manageriale de la DNA, propunerea de revocare făcută în baza raportului și Decizia CCR.

 

Precizăm că raportul de evaluare a activității manageriale de la DNA a permis declanșarea procedurii de revocare conform legii și este adevărat faptul că prin Decizia CCR nr. 358/2018 Președintele României a fost obligat să emită decretului de revocare.

© 2020 Factual.ro · Toate drepturile rezervate   •   Cookies   •   Contact

Revamped by webgraphic webdesign Sibiu. Recomandăm magazinul de cauciucuri și anvelope de la AnvelopeX.

SEO optimized by sem.ro SEO agency.