Ce verificăm?

Ce spun Decizia CEDO și decizia Curții Constituționale cu privire la revocarea din funcție în acest caz.

Verificare

Revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA

22 februarie 2018 : Ministrul Justiției, Tudorel Toader, face public Raportul privind activitatea managerială de la Direcția Națională Anticorupție. Ca urmare a acestui raport, declanșează procedura de revocare a procurorului-șef al DNA.

Procedura de revocare a procurorului-șef al DNA, declanșată în baza acestui raport, trebuie să aibă la bază unul din motivele prevăzute în lege (art. 51 din Legea nr. 303/2004), respectiv:

• nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
• în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
• în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Propunerea de revocare are la bază, așadar, exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale.

27 februarie 2018: Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dă aviz negativ solicitării lui Tudorel Toader privind revocarea procurorului-șef al DNA.

16 aprilie 2018: Președintele României refuză să dea curs propunerii de revocare din funcție al procurorul-șef DNA Laura Codruța Kovesi.

23 aprilie 2018: Ministrul Justiției declară public acordul primului-ministru, Viorica Vasilica Dăncilă, de a sesiza Curtea Constituțională privind refuzul președintelui de a da curs cererii de revocare.

30 mai 2018: Curtea Constituțională a României publică Decizia nr. 358/2018 în conținutul căreia stabilește în mod expres faptul că ”Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi”.

Decizia Curții Constituționale

9 iulie 2018: Președintele României semnează decretul de revocare din funcție al procurorului-șef DNA.

În cadrul unei verificări mai vechi al acestui subiect au fost analizate atât competența CCR, cât și elementele asupra cărora s-a pronunțat în Decizia nr. 358/2018.

În primul rând, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra existenței unui conflict de natură constituțională generat de refuzul președintelui de a da curs propunerii de revocare (pct. 119).

E important de menționat că judecătorii de la CCR nu au analizat, în luarea deciziei lor, raportul Ministerului Justiției privind activitatea DNA și nici nu s-au pronunțat cu privire la îndeplinirea condiției legale pentru declanșarea procedurii de revocare a procurorului-șef DNA.

Curtea Constituțională a luat această decizie pentru că în refuzul de revocare a procurorului-șef DNA, Președintele României a invocat  lipsa de „oportunitate” a măsurii propuse (pct. 7 din decizie). Judecătorii menționează că „actul trebuie să consfințească regularitatea sau lipsa de regularitate a procedurii, și nu oportunitatea sau lipsa de oportunitate a acesteia. (pct. 116)”.

Pentru soluționarea conflictului de natură constituțională dintre Președintele României și ministrul justiției, CCR cere în mod expres ca Președintele României să dea curs propunerii de revocare a procurorului-șef DNA (pct. 119).

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului

În decizia sa din 5 mai 2020, CEDO a analizat legislația României privind revocarea procurorilor de rang înalt, cât și decizia CCR care a permis revocarea. 

În paragraful 114 Curtea a decis că raportat la încetarea mandatului, acesta poate avea loc doar în cazurile expres prevăzute în lege. 

Așa cum am prezentat anterior, motivul legal invocat fusese exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, conform art. 51 din Legea nr. 303/2004, evidențiate prin Raportul ministrului justiției. 

În legătură cu acest aspect, CEDO, prin analizarea Raportului pe baza căruia s-a cerut revocarea, evidențiază faptul că ministrul justiției s-a referit la opinii publice exprimate de procurorul-șef DNA în legătură cu capacitățile sale profesionale și cu privire la managementul inadecvat nu au fost aduse suficiente dovezi care să fie convingătoare în acest sens (paragrafele 186-189).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilește, în acest sens, încălcarea dreptului la un proces echitabil și încălcarea dreptului la liberă exprimare, prin aceea că procurorul-șef DNA nu a avut posibilitatea de a ataca în instanță decizia de revocare (paragraful 157), și a evidențiat dreptul magistraților la liberă exprimare, inclusiv în dezbateri cu conotații politice, în condițiile în care procurorul-șef al DNA a criticat reformele legislative din punct de vedere strict profesional (paragrafele 201 și 207)

Laura Codruța Kovesi nu a cerut daune de la statul român pentru încălcarea drepturilor sale.

Ca urmare a deciziei CEDO, actualul ministru al Justiției cere eliberarea din funcția de membru al Comisiei de la Veneția a lui Tudorel Toader.

Rezumat:

• Revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a fost făcută în baza propunerii de revocare făcută de ministrul justiției Tudorel Toader, ca urmare a Raportului de evaluare a activității manageriale de la DNA.
• Decizia CCR nr. 358/2018 susține că Președintele României a refuzat revocarea pe o bază legală greșită, prin urmare cere în mod expres ca acesta să emită decretul de revocare, care a fost semnat ulterior în 9 iulie 2018.
• Decizia CCR nu analizează conținutul Raportului și nici îndeplinirea condițiilor legale privind declanșarea procedurii de revocare.
• Decizia CEDO (cererea nr. 3594/19), ca urmare a analizării Raportului de evaluare a activității manageriale de la DNA, evidențiază faptul că nu au fost aduse suficiente dovezi cu privire la managementul inadecvat care să fie convingătoare în acest sens.
• Încălcarea dreptului la un proces echitabil stabilit de CEDO are la bază faptul că demiterea nu a putut fi contestată în justiție, decât din punct de vedere administrativ și nu a conținutului său (para. 122)

Concluzie

Afirmația lui Tudorel Toader este adevărată stricto-sensu. La baza revocării procurorului-șef DNA au fost 3 elemente procedurale: raportul de evaluare a activității manageriale de la DNA, propunerea de revocare făcută în baza raportului și Decizia CCR.

Precizăm că raportul de evaluare a activității manageriale de la DNA a permis declanșarea procedurii de revocare conform legii și este adevărat faptul că prin Decizia CCR nr. 358/2018 Președintele României a fost obligat să emită decretului de revocare.