Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

06.12.2018

Proiectul de lege [n.r. privind recursul compensatoriu] a fost inițiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiționată. Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM [...]

Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2017 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii.

Tudorel Toader

Ministrul Justiției

Sursa afirmației: Hotnews.ro

Parțial Fals

Context

Tudorel Toader a publicat pe Facebook un mesaj, în data de 2 Decembrie 2018, care ulterior a fost preluat de presă, conform căruia acesta se dezice de responsabilitatea consecințelor Legii recursului compensatoriu, pe care le trece în responsabilitatea „guvernării anterioare”. Pentru susținerea afirmațiilor sale, acesta afirmă:

 

Proiectul de lege a fost inițiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiționată. Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM […]

Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2017 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii.

Ce verificăm?

Verificăm dacă se poate pune exclusiv în sarcina guvernării anterioare responsabilitatea impactului legii privind recursul compensatoriu pentru că acolo rezida obligația de a face un studiu de impact.

Verificare

 

  1. Prezentarea Legii recursului compensatoriu

 

 

Înainte de a intra în etapa verificării efective a aspectelor propuse, considerăm a fi utilă prezentarea contextului amplu în care aceste afirmații au loc.

 

Dezbaterile pe această temă intervin ca urmare a efectelor  Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal  cunoscută mediatic sub denumirea de Legea recursului compensatoriu.

 

Această lege a fost dezbătută pe larg la nivel mediatic și politic, având repercursiuni grave în practică încă de la intrarea în vigoare. În prima zi de aplicare a legii, 19 octombrie 2017, un număr de 529 de deținuți au fost eliberați, urmând ca până în noiembrie 2018 un număr de peste 9000 de deținuți să fie eliberați pe baza acestei legi.

 

Mai mult decât atât, aceasta este considerată a fi o ”grațiere mascată” în contextul în care principiile de bază ale actului de grațiere exclud anumite categorii, cum ar fi cazul infracțiunilor săvârșite cu violență, infracțiunilor de corupție sau a faptelor reprobabile, însă legea în cauză oferă reducerea pedepsei tuturor categoriilor de infracțiuni, fără nicio deosebire.

 

Legea recursului compensatoriu  are în vedere (în forma actuală) recompensarea deținuților care au fost cazați în condiții necorespunzătoare, respectiv în situația în care pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în astfel de condiții, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

 

Condițiile avute în vedere sunt prezentate în art. 55/1, ca fiind următoarele:

 

  1. a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;
  2. b) lipsa accesului la activități în aer liber;
  3. c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
  4. d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
  5. e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
  6. f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

 

Articolul 87 stabilește modul în care se împarte munca remunerată în cadrul penitenciarelor, respectiv 40%  revine persoanei condamnate și 60% revine administrației penitenciarului, însă prin Legea nr. 169/2017 adaugă alineatul (4), astfel:

(4) Dacă persoana condamnată renunță la procentul de 40% în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată și zilele executate pentru zilele de muncă prestate se calculează potrivit art. 96 alin. (1) lit. b)

Calculul compensatoriu este stabilit de art. 96, care suferă modificări la alineatul (1) lit. a)-c), după cum urmează:

 

(1) Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează:

  1. a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
  2. b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 3 zile executate pentru două zile de muncă;
  3. c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră două zile executate pentru o noapte de muncă;
  4. d) în cazul participării la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar;
  5. e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională;
  6. f) în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.

(2) Reducerea fracțiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale nu poate fi revocata.

 

  1.  Dilema studiului de impact

 

Dezbaterile de actualitate privind efectele nefaste ale legii au la bază lipsa de asumare a responsabilității de către guvernul PSD-ALDE, respectiv a Ministrului Justiției Tudorel Toader a impactului negativ amplu al acestei legi.

 

Într-un schimb de replici, acesta afirmă că acest proiect de lege a fost inițiat sub tutela guvernului Cioloș, în timp ce Raluca Pruna, Ministrul Justiției la momentul respectiv, răspunde prin a afirma faptul că Tudorel Toader era ministru al justiției în momentul dezbaterii în parlament, fiind în măsură să se opună modificărilor sau să retragă proiectul de lege vizat. Mai mult decât atât, Raluca Prună susținea, încă din 2017, că proiectul de lege inițiat chiar de ea, a fost ”măcelărit”, suferind modificări substanțiale de la forma propusă.

 

În contextul în care justificarea lui Tudorel Toader asupra efectelor negative în practică a legii a avut la bază faptul că ”nu credea că impactul va fi atât de mare”, atenția conflictului mediatic s-a axat pe studiul de impact.

 

Studiul de impact se realizează pentru inițiativele care ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei, societății sau mediului.

 

În același ambient sportiv al aruncării vinei, necesitatea unui studiu de impact asupra acestui proiect de lege este incontestabilă, însă responsabilitatea efectuării unui studiu de impact revine, după caz, celor care se aflau la guvernare în momentul în care, conform legii, acest studiu trebuia să fie făcut.

 

Pentru a verifica afirmația făcută de Tudorel Toader vom apela la Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în 2010. Conform acestei legi, aspectele ce vizează studiul de impact și momentul elaborării acestuia sunt prevăzute în art. 6, alin. (3)  și art. 7, alin. (3) și (4) al legii, astfel:

 

Art. 6 – Conținutul și fundamentarea soluțiilor legislative

Alineatul (3):

Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoțite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum și de un studiu de impact, după caz.

 

Art. 7 – Evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări

Alineatul (3)

Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului legislației specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât și evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.

 

Alineatul (4)

Evaluarea preliminară a impactului este realizată de inițiatorul proiectului de act normativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizată, pe baza unui contract de prestări de servicii, de către institute de cercetare științifică, universități, societăți comerciale sau organizații neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizițiile publice.

 

Prin urmare, conform prevederilor legale, studiul de impact nu se efectuează nici în stadiul procedurii legislative și nici în faza de aplicare a legii, ci înainte de adoptarea de către guvern, în etapa de realizare a proiectului de act normativ.

 

  1. Dar…

 

Amploarea subiectului dezbătut cere clarificări suplimentare. În situația vizată, proiectul de lege Pl-x 160/2017 care s-a materializat în Legea nr. 167/2017 nu a avut la bază un studiu de impact, conform expunerii de motive a acestui proiect de lege. Inițiatorul proiectului, Raluca Prună, a fost cea care, la momentul respectiv, era responsabilă de evaluarea impactului.

 

Cu toate acestea, proiectul de lege inițiat de Raluca Prună a suferit modificări substanțiale, ceea ce înseamnă că un studiu de impact asupra proiectului de lege în forma inițială, nu ar fi avut în vedere impactul produs ca urmare a modificărilor suferite și, implicit, impactul real produs de efectele legii.

 

Modificările aduse textului de lege au fost făcute de către coaliția PSD-ALDE, UDMR și celelalte minorități.

 

Mai mult decât atât, proiectul de lege a fost depus în parlament în 31 ianuarie 2017 când Ministrul Justiției era Florin Iordache, iar votul final a avut loc în 9 mai 2017 în perioada în care Tudorel Toader era Ministru al Justiției. Prin urmare, necesitatea evaluării impactului, cu atât mai mult cu cât modificările au fost esențiale în textul de lege, revenea lui Tudorel Toader.

 

Tot lui Tudorel Toader avea posibilitatea legală de a se opune modificărilor propuse. În acest sens, Regulamentul Camerei Deputaților prevede în art. 99 alin. (1) punerea în discuție a amendamentelor respinse sau acceptate, astfel:

 

Art. 99. – (1) Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnătura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4).

 

În cursul dezbaterilor deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

 

 

Modificările legii făcute de coaliția PSD-ALDE, UDMR și celelalte minorități sunt extrem de importante și vizează următoarele:

  • creșterea numărului de zile reduse la o perioadă de 30 de zile executate, de la 3 la 6 zile
  • creșterea criteriului privind mărimea spațiului pentru care se acordă recompensare, de la 3 metrii pătrați/deținut, la 4 metrii pătrați pe deținut și aplicarea criteriului mărimii pe penitenciar, nu pe celulă. Acest lucru înseamnă că toți deținuții beneficiază de acest criteriu, indiferent dacă au fost cazați în condiții necorespunzătoare sau nu.
  • cinci alte situații pentru reducerea pedepselor au fost introduse: lipsa accesului la activități în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilității de a folosi toaleta privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și a cerințelor de igienă, existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor.
  • majorarea recompenselor pentru deținuții care muncesc: în cazul muncii neremunerate la 30 de zile muncite se iau în considerare 45 de zile executate (în cazul muncii remunerate, doar 40), iar în cazul muncii în timpul nopții, la 30 de nopți de muncă, se consideră executate 60 de zile

 

Concluzie

Afirmația lui Tudorel  Toader este parțial falsă. Acesta pune laolaltă argumente și evenimente adevărate pentru a demonstra că nu îi revine responsabilitatea efectelor legii recursului compensatoriu. Într-adevăr, inițiativa legislativă aparține ministrului Justiției din perioada tehnocrată, Raluca Prună. Are dreptate și că atunci era necesar a se elabora studiul de impact. Însă ministrul care a trimis inițiativa către Parlament (și care ar fi trebuit să se asigure deci că îndeplinește toate criteriile legale) este din actuala guvernare, respectiv Florin Iordache. Mai mult, în timpul dezbaterilor parlamentare, există proceduri privind rolul Guvernului în a reacționa la amendamentele acceptate, astfel încât nu se poate spune că, doar pentru că procedura a urmat calea parlamentară, Ministerul Justiției nu ar fi avut nicio posibilitate de intervenție.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult