Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

23.11.2018

„[...] de ce nu vă duceți în Statele Unite, unde procurorul general a fost demis pe loc, sau în Germania? La noi tragem proceduri, spunem că nu există nimic.”

Tudorel Toader

Ministrul Justiției

Sursa afirmației: Hotnews.ro

Fals

Context

În 19 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii l-a audiat pe Augustin Lazăr ca parte a procesului său de revocare din funcția de procuror general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție început în 24 octombrie de ministrul justiției.

 

În urma audierilor, secția pentru procurori din cadrul CSM a dat un aviz negativ suspendării lui Lazăr. Cu toate acestea, ministrul justiției Tudorel Toader a ținut să menționeze că avizul este unul consultativ, adăugând că „ar trebui să nu fie deloc.”

 

Cu aceeași ocazie, Tudorel Toader i-a spus șefului secției pentru procurori a CSM, Codruț Olaru, „de ce nu vă duceți în Statele Unite, unde procurorul general a fost demis pe loc, sau în Germania? La noi tragem proceduri, spunem că nu există nimic.”

Ce verificăm?

În ce mod diferă procesul de numire și revocare, cât și atribuțiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România față de cele ale procurorului general al Statelor Unite.

Verificare

În 7 noiembrie, președintele american Donald Trump i-a cerut demisia lui Jeff Sessions, procurorul general al Statelor Unite, cel numit tot de el în urma alegerilor din 2016. Acesta a fost înlocuit de Matthew Whitaker, fostul său șef de cabinet, cel care se declarase în trecut a fi un oponent al investigației conduse de Robert Muller privind legăturile dintre Rusia și Donald Trump, anchetă permisă de Sessions, care se recuzase, atrăgându-și criticile președintelui american.

 

În Statele Unite, procurorul general este membru al executivului, parte a guvernului federal, și șeful departamentului de justiție. Astfel, el poate fi asemănat cu ministrul justiției din România, mai mult decât cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Casație și Justiție.

 

Mai mult, procurorul general al Statelor Unite este numit de către președinte și este confirmat de către senat. În sistemul american, toate cele 50 de state în mod individual, cat și teritoriile ce țin de Statele Unite ale Americii, sunt reprezentate, în schimb, de către un procuror general (state attorney) ales în mod popular, prin vot. Aceștia dețin cel mai înalt grad în privința aplicării legii în stat (chief law enforcement officer).

 

Pana și în sistemul invocat de Tudorel Toader, unde “procurorul general a fost demis pe loc”, concedierea și înlocuirea lui Jeff Sessions au fost intens dezbătute și contestate în baza Clauzei Numirilor (Appointments Clause) din Constituția Statelor Unite. Cu toate acestea, Curtea Suprema a Statelor Unite a susținut în mod repetat ca președintele poate concedia un oficial al statului care exercita funcții pur executive (președintele fiind șeful executivului), fără consimțământul sau avizul altei entități, în cazuri precum Bowsher v. Synar si Myers v. Statele Unite.

 

În România, funcția, atribuțiile și demiterea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt toate definite și delimitate de către Constituție, prin art. 131-132, și de către legislația primară, anume legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Potrivit Constituției, procurorii, constituiți în parchete, compun Ministerul Public. Mai mult, aceștia “își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției” (art. 132, alin. 1).

Potrivit legii 303 din 2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și alți procurori șefi, sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul secției pentru procurori a CSM.

OUG nr. 92 din 15 octombrie 2018, în schimb, modifică această procedură, transformând-o într-o selecție pe baza de interviu organizată de ministrul justiției. Aceeași OUG stipulează ca “Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere” a procurorilor intervievați și acceptați de ministrul justiției și că revocarea procurorilor se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției

Astfel, decizia Curții Constituționale a României nr. 358 din 30 mai 2018, judecând întinderea și conținutul sintagmei “sub autoritatea ministrului justiției” din art. 132 al Constituției, l-a obligat pe președintele Iohannis sa o revoce pe Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA. Astfel, Curtea a stabilit ca “președintele României nu are competenta constituțională de a opune argumentele de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcție inițiată, în condițiile legii, de ministrul justiției.”

Concluzie

Afirmația lui Tudorel Toader este falsă. Comparația făcuta de ministrul justiției, Tudorel Toader, între rapida revocare a procurorului general al Statelor Unite, Jeff Sessions, și revocarea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, este una incorectă.

În cazul american, Jeff Sessions era membru al executivului, deci responsabil în fața șefului executivului, președintele, în timp ce Augustin Lazăr este parte a Ministerului Public, deci a autorității judecătorești.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult