Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

08.12.2018

Cristian Preda îmi cere să opresc procedura de extrădare a unui jurnalist turc! În condiţiile legii, procedura extrădării este de competenţa organelor judiciare. Autorul solicitării nu cunoaşte acest aspect elementar?

PS:
Nu cred că autorul solicitării îmi cere să încalc independenţa autorităţii judiciare. Nu cred că autorul solicitării are cunoştinţă de cazuri în care ministrul Justiţiei a stopat proceduri judiciare

Tudorel Toader

Ministrul Justiției

Sursa afirmației: Digi24

Parțial Adevărat

Context

După ce europarlamentarul Cristian Preda i-a cerut public ministerului Justiției să oprească procedura de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaye în Turcia, Tudorel Toader a scris pe facebook următorul lucru:

 

„Cristian Preda îmi cere să opresc procedura de extrădare a unui jurnalist turc!

În condiţiile legii, procedura extrădării este de competenţa organelor judiciare.

Autorul solicitării nu cunoaşte acest aspect elementar?

PS:

Nu cred că autorul solicitării îmi cere să încalc independenţa autorităţii judiciare. Nu cred că autorul solicitării are cunoştinţă de cazuri în care ministrul Justiţiei a stopat proceduri judiciare”

 

În cazul jurnalistului Kamil Demirkaye, angajat al publicației Zaman România, Turcia a adresat României o cerere de extrădare emisă la ordinul președintelui Recep Tayyip Erdogan, fiind acuzat că este membru al mişcarii Gulen. Trebuie precizat că turcul Fethullah Gulen a fost acuzat de lovitură de stat după acțiunile violente din în iulie 2016. Imediat după, Erdogan a cerut Statelor Unite să-l extrădeze pe Gulen, care se refugiase de mai mulți ani acolo.

Sursa: Digi24

Ce verificăm?

Dacă procedura de extrădare ține strict de competența organelor judiciare.

Verificare

În România, extrădarea este reglementată de mai multe norme, pe care le înșiruim mai jos:

 

(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.

(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.

(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.

(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.

 

 

 

(1) Extrădarea poate fi acordată sau solicitată în temeiul unui tratat internațional la care România este parte ori pe bază de reciprocitate, în condițiile legii.

(2) Predarea sau extrădarea unei persoane în relația cu statele membre ale Uniunii Europene se acordă sau se solicită în condițiile legii.

(3) Predarea unei persoane către un tribunal penal internațional se acordă în condițiile legii.

 

Pe lângă acest articol, mai există prevederi și în Codul de Procedură Penală.  

 

 

 

 

La Secţiunea a 2-a privind Procedura extrădării din România, din Titlul II,  legea 302 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală se arată extrădarea pasivă, adică situația în care României i se cere extrădarea unui cetățean de pe teritoriul ei, se hotărăște de justiție, iar Ministerul Justiției are rol de autoritate centrală, (vezi Art. 37 și Art. 38 ), adică:

  • Primește cererea de extrădare
  • Analizează cererea de extrădare și documentele anexate acesteia, în sensul că verifică dacă sunt conforme cu tratatele internaționale aplicabile, ba mai mult verifică dacă există reciprocitate în privința extrădării.
  • Transmite cererea de extrădarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana extrădabilă sau, în cazul în care nu se cunoaște locul unde se află persoana, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
  • Apoi, Curtea de Apel este cea care decide.

 

În plus, aceeași lege prevede, pe lângă alte aspecte, că decizia Curții de Apel poate să fie contestată din oficiu de către procurorul general al Curții de Apel sau la cererea ministrului Justiției. ( Vezi art. 52, alin. 8)

Concluzie

Afirmația lui Tudorel Toader este parțial adevărată. Rolul decizional în procedura de extrădare îl au organele judiciare. Dar, în condițiile legii, procedura extrădării implică și Ministerul Justiției. Pe scurt, MJ verifică cererea de extrădare și dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Adică face o verificare tehnică. Cert este că MJ poate opri procedura de extrădare, înainte de a o trimite organelor judiciare.

Dacă trece de verificarea tehnică, cererea de extrădare ajunge în fața unui procuror și apoi pe masa unui judecător de la Curtea de Apel. Judecătorul este cel care ia decizia în privința extrădării. Însă, aceasta poate să fie contestată din oficiu de procuror sau la cererea Ministrului Justiției.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult