Ce verificăm?

Dacă evoluţia rezultatelor înregistrate de elevii români la testele PISA este cea descrisă de ministrul educaţiei.

Verificare

Pentru început, vom vedea ce reprezintă testele PISA şi care este relevanţa rezultatelor obţinute la aceste teste.

PISA (acronim pentru Programme for International Student Assessment, Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor) reprezintă o serie de teste standardizate, destinate elevilor de 15 ani din mai multe ţări. PISA a fost iniţiată de OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare), începând cu anul 2000. Cele trei discipline care sunt verificate prin testele PISA sunt matematica, citirea (lectură) şi ştiinţele, iar verificarea nu se referă numai la stăpânirea cunoştinţelor de bază, ci şi la contextualizarea şi utilizarea acestora, mai ales în cazuri ce nu se limitează la o singură disciplină. În plus, statisticile rezultate din centralizarea datelor conexe testelor PISA nu reprezintă numai punctajul obţinut de elevi; pe site-ul OECD pot fi consultate statistici care arată legătura dintre caracteristicile şcolii sau mediul din care provine elevul şi rezultatele sale.

Am consultat datele disponibile pe site-ul oficial pentru a vedea evoluţia rezultatelor medii în cazul elevilor români. Având în vedere că punctajul obținut reprezintă singurul criteriu invocat de Valentin Popa, ne vom rezuma la acesta.

Precizăm că am folosit următoarea regulă pentru a calcula diferenţa în cazul tuturor statelor: cele mai recente rezultate la fiecare dintre categoriile de testare în comparaţie cu primul an pentru care avem date disponibile în cazul României – în cazul probei de citire, este vorba despre anul 2000, iar pentru matematică şi ştiinţe, 2006. Am eliminat din tabel statele pentru care această comparaţie nu putea fi efectuată (spre exemplu Vietnam, pentru care nu există date mai vechi de 2012). Puteţi consulta intregul tabel aici.

https://datawrapper.dwcdn.net/LCzFP/1/

Din datele de mai sus observăm următoarele:

• Matematică: România a înregistrat o creştere de 29 de puncte între 2006 şi 2015 şi se clasează pe locul doi, după Qatar (84 puncte); Portugalia este pe locul 6, cu o creştere de 25 de puncte.
• Citire: România se află pe locul 13 în ceea ce priveşte creşterea, cu o diferenţă de 6 puncte între 2000 şi 2015; Peru se află pe primul loc, cu o diferenţă de 70 de puncte, iar Portugalia pe 6, cu 28 de puncte.
• Ştiinţe: Cu o diferenţă de 16 puncte între rezultatele din 2006 şi cele din 2015, România se află pe locul 5. Portugalia se află pe locul 3, cu 27 de puncte, iar pe primul loc se află Qatar, cu o diferenţă de 68 de puncte.

România nu a înregistrat, aşadar, cea mai bună creştere în niciunul dintre cazurile prezentate, deși remarcăm trendul ascendent.

Concluzie

Afirmaţia lui Valentin Popa este parțial falsă – România nu a înregistrat cea mai bună creştere raportată la prima administrare a testelor, însă o ușoară creștere a scorului mediu este prezentă.